Ajutati digestia - Verificati nivelul de LIPIDE

 

Alimente bogate in fibre pentru o bună digestie

Fibre alimentare și sursele lor

Fibrele alimentare sunt esențiale pentru menținerea sănătății sistemului digestiv. Acestea sunt componente necomestibile ale plantelor care contribuie la formarea scaunului și la menținerea unui tranzit intestinal regulat. Principalele surse de fibre alimentare includ:

Fructe proaspete: Mere, pere, prune, căpșuni, și mango sunt bogate în fibre solubile și insolubile.

Legume: Broccoli, morcovi, varză, spanac, și fasole verde sunt excelente surse de fibre.

Cereale integrale: Ovăz, orez integral, quinoa și tărâțe de ovăz sunt bogate în fibre, contribuind la o digestie sănătoasă.

Leguminoase: Mazăre, linte, fasole și năut sunt surse importante de fibre și proteine.

 

Alimente probiotice și beneficiile lor

Alimentele probiotice conțin bacterii benefice care contribuie la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. Acestea nu numai că sprijină digestia, ci și întăresc sistemul imunitar. Printre alimentele bogate în probiotice se numără:

Iaurtul: Conține culturi active de bacterii benefice, cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium.

Kefirul: Un produs lactat fermentat care oferă o varietate de bacterii probiotice.

Varza acră: O sursă naturală de probiotice, datorită procesului de fermentare.

Murăturile: Cum ar fi castraveții murați și kimchi, conțin bacterii sănătoase.

Beneficiile consumului regulat de alimente probiotice includ îmbunătățirea digestiei, reducerea inflamației intestinale și întărirea sistemului imunitar.

Aceste două categorii de alimente joacă un rol crucial în menținerea sănătății sistemului digestiv. Integrarea lor în dieta zilnică poate aduce multiple beneficii, contribuind la prevenirea problemelor digestive și la promovarea unei bune funcționări a tractului digestiv.

 

Grăsimi sănătoase și rolul lor în digestie

Grăsimile sănătoase reprezintă un element esențial în dieta noastră, având un impact semnificativ asupra procesului de digestie și a sănătății generale. Contrar credinței populare, nu toate grăsimile sunt dăunătoare; unele sunt esențiale pentru funcționarea optimă a organismului. Iată cum influențează grăsimile sănătoase digestia și de ce este important să le includem în dieta noastră:

1. Descompunerea Grăsimilor: Grăsimile sănătoase, precum cele găsite în uleiurile nesaturate (ulei de măsline, ulei de avocado) și în semințe, joacă un rol crucial în procesul de descompunere a grăsimilor în stomac. Bila, produsă de ficat, ajută la descompunerea acestor grăsimi în particule mai mici, ușor de absorbit în intestin.
2. Absorbția Nutrienților: Grăsimile sunt esențiale pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) în intestinul subțire. Aceste vitamine sunt esențiale pentru o serie de funcții în organism, inclusiv sănătatea oaselor, a sistemului imunitar și a vederii.
3. Reglarea Tranzitului Intestinal: Grăsimile sănătoase contribuie la menținerea elasticității intestinale și la îmbunătățirea tranzitului intestinal. Acestea ajută la prevenirea constipației și menținerea unui sistem digestiv sănătos.
4. Sațietatea: Consumul moderat de grăsimi sănătoase poate contribui la senzația de sațietate și satisfacție după masă, reducând astfel tendința de supraalimentare și ajutând la menținerea unei greutăți sănătoase.
5. Producția de Hormoni: Grăsimile sănătoase sunt implicate în producția hormonilor esențiali, inclusiv a hormonilor sexuali și a hormonilor stresului, care au un impact semnificativ asupra funcționării sistemului digestiv.

Surse de Grăsimi Sănătoase:

Ulei de Măsline: Bogat în acizi grași mononesaturați și antioxidanți, uleiul de măsline este benefic pentru inimă și digestie.

Avocado: Conține grăsimi mononesaturate, fibre și nutrienți esențiali.

Nuci și Semințe: Semințele de chia, semințele de in, migdale, nuci și semințele de dovleac sunt surse excelente de grăsimi sănătoase.

Pește Gras: Somonul, tonul și sardinele conțin acizi grași omega-3, benefici pentru sistemul cardiovascular și digestiv.

Ulei de Cocos: Conține acizi grași cu catenă medie, care sunt ușor digerabili și pot oferi o sursă rapidă de energie.

Includerea acestor surse de grăsimi sănătoase în dieta noastră zilnică poate contribui semnificativ la promovarea unei digestii sănătoase și la menținerea unei stări generale de bine. Este important să echilibrăm consumul de grăsimi, evitând excesele și alegând sursele sănătoase pentru a susține funcționarea optimă a sistemului digestiv.

 

Remedii naturale pentru ameliorarea problemelor digestive

Atunci când întâmpinăm probleme digestive, soluțiile naturale pot oferi adesea o alinare eficientă și sustenabilă. Iată câteva remedii pentru digestie naturale care au fost recunoscute pentru beneficiile lor în ameliorarea problemelor digestive:

 

Plante și ierburi benefice pentru stomac

Menta: Cunoscută pentru proprietățile sale de calmare a stomacului și de reducere a senzației de balonare. Ceaiul de mentă poate fi util în tratarea disconfortului gastric.

Ghimbir: Un remediu tradițional pentru combaterea grețurilor și reducerea inflamației intestinale. Poate fi consumat sub formă de ceai sau adăugat în alimente.

Aloe Vera: Aloe vera are proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene, putând contribui la reducerea inflamațiilor la nivelul tractului digestiv. Este disponibil sub formă de suc sau gel.

Anason: Cunoscut pentru efectul său calmant asupra mușchilor stomacului și intestinelor. Poate fi folosit sub formă de ceai sau adăugat în infuzii.

 

Ceaiuri calmante pentru sistemul digestiv

Mușețel: Cu proprietăți antiinflamatorii și relaxante, ceaiul de mușețel poate ajuta la reducerea spasmei musculare și la ameliorarea disconfortului abdominal.

Mentă: Ceaiul de mentă are efecte antispastice, contribuind la relaxarea mușchilor stomacului și a intestinelor. Este util în caz de indigestie și balonare.

Fenicul: Recunoscut pentru capacitatea sa de a reduce flatulența și spasmele stomacale. Ceaiul de fenicul poate fi benefic în cazul problemelor digestive.

Ghimbir: O băutură caldă cu ghimbir poate stimula digestia și poate ajuta la calmarea stomacului în caz de greață sau indigestie.

Problemele digestive precum: balonarea, constipația, senzația de oboseală după masă, arsurile ocazionale la stomac, disconfortul gastric sunt o mare bătaie de cap pentru mulți dintre noi. O soluție simplă la toate aceste neplăceri este să iei în considerare nu doar ceea ce mănânci, ci și felul în care mănânci.

1. Renunță la obiceiul de a face mai multe lucruri în timp ce mănânci

A-ți lua prânzul în timp ce conduci prin trafic sau a mânca pe fugă la birou, între două mail-uri nu sunt chiar obiceiuri bune pentru sănătatea ta. Organismul are nevoie de o perioadă de repaus, în care să proceseze și să absoarbă nutrienții din alimente. Dacă nu ne permitem acest repaus, ar trebui măcar să stăm jos în timp ce mâncâm, nicidecum să luăm masa în picioare, în mers sau în timp ce conducem mașina.

2. Savurează mâncarea

Stomacul, dar și celelalte organe reacționează negativ atunci când mâncarea este înghițită în grabă sau nemestecată suficient. Mestecatul alimentelor este un reflex înnăscut și are două funcții: mărunțirea alimentelor pentru a fi mai ușor digerate și formarea bolului alimentar, adică acel amestec omogen pe care sistemul digestiv așteaptă să-l primească.

3. Stimulează Agni sau “focul digestiei”

Agni este focul interior sau energia focului care controlează metabolismul. Rolul lui este de a transforma materia în energie, sau altfel spus de a digera, absorbi și asimila nutrienții din alimente. Agni activează glandele salivare producând enzimele necesare în așa fel încât nutrienții din alimente să fie ușor absorbiți de organism. Ayurveda recomandă înainte mesei o bucățică de ghimbir ras amestecat cu suc de lămâie pentru o digestie sănătoasă.

4. Evită băuturile și alimentele reci

Băuturile reci amestecate cu alimente gătite, calde pot provoca crampe abdominale, balonare și o stare de disconfort general la nivelul stomacului.

Sucurile de fructe, atât de utile digestiei trebuie consumate la temperatura camerei.

5. Mănâncă în ritmul naturii

O cale bună de a evita problemele digestive este să urmezi ritmul naturii pentru a mânca la ore potrivite.

Când soarele este cel mai puternic, între orele 12 și 14 este și momentul în care focul digestiv este de asemenea la capacitate maximă. Conform Ayurveda, Agni este în strânsă legătură cu soarele, așa cum mintea și corpul nostru sunt în strânsă legătură cu mediul înconjurător.

Prânzul ar trebui să fie cea mai consistentă masă a zilei, deoarece este momentul la care Agni este cel mai activ. Pe măsură ce soarele apune, la fel și “focul digestiv” scade în intensitate.

Dacă iei cina mai târziu de ora 22, alimentele îți vor oferi mai multe toxine decât nutrienți, iar a doua zi te vei trezi cu o stare de oboseală și apatie.

6. Consumă iaurturi naturale

Iaurturile naturale pot fi consumate chiar și în timpul mesei, fiind printre cele mai bune remedii ale sistemului digestiv, datorită bacteriilor bune conținute de acestea.

7. Consumați triphala

Pulberea de triphala este un amestec ayurvedic din trei plante, și anume: Amlaki, Haritaki și Bibhitaki.

Ea este benefică pentru tonifierea tractului gastro-intestinal, pentru constipație, pentru detoxifiere, precum și pentru echilibrarea sistemului nervos.

Suplimente naturale și utilizările lor

Probiotice: Suplimentele cu probiotice pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al florei intestinale. Acestea pot fi utile în tratarea disbiozelor și a altor probleme legate de flora intestinală.

Ce sunt enzimele digestive? Enzimele sunt substanțe complexe care, în prezența unor activatori, reglează procesele biochimice din corp. Acestea transformă nutrienții complecsi în compuși simpli, ușor de absorbit pentru organism. Enzimele au rolul de a crește viteza reacțiilor chimice din corp, fără a le altera și fără a compromite echilibrul chimic în cadrul reacțiilor produse.

Enzime digestive: Super Enzime Digestive facilitează descompunerea alimentelor, ajutând la absorbția eficientă a nutrienților și reducând disconfortul digestiv.

Tipuri de enzime digestive

Enzimele digestive sunt împărțite în trei categorii:

1. Enzime proteolitice – necesare pentru a digera proteinele;
2. Lipaze – necesare pentru a digera grăsimile;
3. Amilaze – necesare pentru a digera carbohidrații.

Rolul enzimelor în organism este determinant în reglarea proceselor digestive pe lungimea tractului digestiv, reglarea metabolismului, replicarea ADN-ului și sprijinirea eliminării toxinelor din organism.

Surse de enzime digestive

1. Cavitatea bucală – glandele salivare contribuie la începerea digestiei prin amestecarea cu alimentele mestecate;
2. Stomac – enzimele gastrice actionează asupra alimentelor ajunse în stomac;
3. Pancreas – lichidul pancreatic descompune bolul alimentar;
4. Intestin – enzimele intestinale descompun tot ceea ce a rămas nedigerat la nivel gastic....

Deficitul de enzime

Deficitul de enzime digestive se caracterizează prin prezența senzației de balonare, flatulență, dureri abdominale, constipație. Nutrienții nu sunt absorbiți corect de către organism, ceea ce duce la o serie de reacții adverse, inclusiv la boli, precum: fibroza chistică, boala celiacă, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni ale ficatului.

Surse naturale de enzime pentru o digestie usoara

Enzimele sunt prezente în fructe și legume, cum ar fi avocado, mango, ananas, sfecla roșie, morcov, ghimbir, roșii, spanac. De asemenea, enzimele sunt prezente și în chefir, varză murată și miere.

De cele mai multe ori, hrana procesată pe care o consumăm face ca procesele metabolice să fie îngreunate, de aceea, este necesar să susținem organismul. Suplimentele naturale sunt o cale sigură de a oferi corpului cantitatea necesară de enzime digestive de care are nevoie pentru a funcționa corect și complet.

Fibre solubile: Fibrele solubile sub formă de suplimente pot fi benefice în cazul constipației, contribuind la menținerea unui tranzit intestinal regulat. Cum ajuta bromelaina in procesul de digestie? Bromelaina și Papaina conţine un mix intens de enzime proteolitice specializate în descompunerea proteinelor din alimente.

Ulei de pește: Bogat în acizi grași omega-3, uleiul de pește poate avea efecte antiinflamatorii și poate susține sănătatea generală a sistemului digestiv.

Hidratarea și rolul ei în procesul digestiv

Importanța apei în digestie

Hidratarea adecvată este esențială pentru menținerea unei funcții digestive optime. Apa joacă mai multe roluri cruciale în procesul de digestie și asigură buna funcționare a sistemului nostru digestiv:

1. Descompunerea alimentelor: Apa ajută în descompunerea chimică a alimentelor în stomac și intestinul subțire. Enzimele care descompun carbohidrații, proteinele și grăsimile necesită un mediu hidratat pentru a-și exercita corect funcțiile.
2. Absorbția nutrienților: Nutrienții din alimente sunt transportați în sânge prin intermediul apei. Apa este esențială pentru absorbția și transportul nutrienților esențiali către celulele și țesuturile din întregul organism.
3. Lubrifierea intestinelor: Apa ajută la menținerea unei cantități adecvate de lichid în tractul digestiv, facilitând deplasarea alimentelor și prevenind constipația.
4. Eliminarea reziduurilor: Consumul adecvat de apă contribuie la formarea scaunului moale, facilitând eliminarea regulată a reziduurilor din organism și prevenind constipația.

 

Alte lichide benefice pentru sistemul digestiv

1. Ceaiuri din plante: Ceaiurile din plante, cum ar fi mușețelul, menta și ghimbirul, pot avea proprietăți antiinflamatorii și calmante pentru tractul digestiv.
2. Sucuri proaspete: Sucurile naturale de fructe și legume pot furniza enzime și antioxidanți care sprijină digestia și contribuie la o funcție intestinală sănătoasă.
3. Supa de oase: Bogat în nutrienți precum colagenul, un bulion de oase poate ajuta la repararea mucoasei intestinale și poate contribui la sănătatea generală a tractului digestiv.
4. Kombucha: Această băutură fermentată conține probiotice, susținând astfel echilibrul florei intestinale.

 

Cât și cum să ne hidratăm corect

Cantitate adecvată: Necesitățile individuale de apă variază în funcție de factori precum vârsta, sexul, greutatea și nivelul de activitate fizică. Consumul optim de apă poate fi determinat în mod individual, dar o regulă generală este de aproximativ 1 pahar cu apă la fiecare ora   sau 0.4ml apa/ kg corp/ zi.

Hidratare constantă: Este important să ne hidratăm pe tot parcursul zilei, nu doar atunci când simțim setea. O hidratare constantă menține un mediu optim pentru procesele digestive.

Evitarea exceselor: Consumul excesiv de lichide în timpul meselor poate dilua sucurile gastrice și poate îngreuna procesul de digestie. Este recomandat să se consume lichide în principal între mese.

 

Practici și obiceiuri zilnice care sprijină digestia

 

Importanța mâncatului lent și conștient

Mâncatul lent și conștient reprezintă o practică esențială pentru menținerea unei digestii sănătoase. Această abordare presupune acordarea atenției depline procesului de alimentație și include:

Mestecarea adecvată: Mestecarea alimentelor în mod corespunzător este crucială pentru începerea procesului de digestie în cavitatea bucală. Mestecarea prelungită ajută la descompunerea alimentelor în particule mai mici, facilitând astfel digestia în stomac și intestine.

Detectarea semnalelor de sațietate: Mâncatul lent oferă organismului timp să trimită semnalele corespunzătoare de sațietate către creier. Acest lucru poate preveni supraalimentația și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase.

Reducerea gazelor: Mâncatul în grabă poate duce la înghițirea de aer, ceea ce poate contribui la senzația de balonare. Prin abordarea mâncatului cu atenție, se reduce cantitatea de aer ingerată.

 

Exerciții și mișcări care stimulează sistemul digestiv

Mersul pe jos: O scurtă plimbare după masă poate stimula contracțiile musculare ale stomacului și intestinelor, facilitând tranzitul alimentelor prin sistemul digestiv.

Exerciții moderate: Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți circulația sângelui în zona abdominală și poate stimula mișcările peristaltice ale intestinelor. Exercițiile precum yoga și pilates sunt cunoscute pentru beneficiile lor în sprijinirea sistemului digestiv.

Întinderi abdominale: Mișcările de întindere a mușchilor abdominali pot contribui la relaxarea și stimularea tractului digestiv.

 

Evitarea supraalimentației și importanța porțiunilor moderate

Conștientizarea porțiilor: A fi conștient de dimensiunile porțiilor de mâncare poate ajuta la prevenirea supraalimentației. Utilizarea farfuriei mici și încetarea mâncatului atunci când simțim sațietatea pot fi strategii eficiente.

Pauze între mese: Acordarea unor pauze adecvate între mese permite organismului să proceseze alimentele și să elibereze enzimele digestive necesare pentru o digestie eficientă.

Cultivarea mindfulness-ului: Fiind conștienți de senzațiile de foame și sațietate, precum și de calitatea alimentelor consumate, poate încuraja o alimentație mai sănătoasă și o digestie mai eficientă.

 

Concluzie

Integrarea alimentelor și remediilor în rutina zilnică

Adoptarea unor practici și obiceiuri zilnice care sprijină digestia poate avea un impact semnificativ asupra stării noastre generale de sănătate. Integrarea alimentelor bogate în fibre, probiotice și grăsimi sănătoase, împreună cu practici precum mâncatul lent și conștient, exercițiile moderate și gestionarea porțiunilor, pot contribui la menținerea unui sistem digestiv sănătos.

https://herbagetica.ro/blog/lista-alimente-si-remedii-naturale-ce-ajuta-la-digestie/

Lipidele din organism

Ce este colesterolul?

Colesterolul este o moleculă lipidică, insolubilă în apă, care circulă în sânge prin lopoproteine, cum ar fi LDL (colesterol rău) și HDL (colesterol bun). Colesterolul intră în compoziția membranelor care înconjoară ficatul, măduva spinării, creierul și alte țesuturi.

O mare parte din colesterol este sintetizat în ficat, iar ce rămâne în exces se depune pe pereții vaselor de sânge.

Care este rolul colesterolului?

Funcția sa principală este de a menține integritatea și fluiditatea membranelor celulare și de a servi ca precursor pentru sinteza substanțelor care sunt vitale pentru organism, inclusiv hormonii steroizi, acizii biliari și vitamina D.

Astfel, colesterolul are un rol:

• Metabolic – participă la formarea vitaminei D și a hormonilor sexuali și steroizi
• Digestiv – intră în compoziția bilei și contiubuie la digestie la nivelul intestinelor
• Imunitar – susține sistemul imunitar
• Structural – intră în structura fiecărei membrane externe a celulelor din corp
• Protectiv – protejează sistemul cardiovascular

Tipuri de colesterol

Deoarece moleculele de colesterol sunt insolubile în apă, ele sunt transportate în organism prin intermediul unor lipoproteine care, în funcție de densitate sunt clasificate în:

• Chilomicroni – compuși din acizi grași cu lanț lung de atomi de carbon, trigliceride, apolipoproteina B48, esteri de colesterol, fosfolipide. Se absorb în circulația sistemică, ajung în țesuturile periferice și ulterior, la ficat.
• VLDL – lipoproteine cu densitate foarte mică
• LDL – lipoproteine cu densitate mică, cunoscut și ca colesterol rău
• IDL – lipoproteine cu densitate medie
• HDL – lipoproteine cu densitate ridicată, cunoscut și drept colesterol bun

Colesterol mărit:

Cauze

– anumiți factori pot declanșa creșterea nivelurilor de colesterol rău din sânge sau scăderea colesterolului bun, printre care:

• Un nivel alimentar nesănătos
• Lipsa activității fizice
• Obezitatea sau supraponderalitatea
• Fumatul
• Moștenirea genetică
• Efecte secundare produse de administarea unor medicamente
• Anumite boli, precum diabetul de tip II, boala arterială periferică, hipertensiunea arterială
• Vârsta.

Simptome

– Hipercolesterolemia reprezintă un nivel ridicat al colesterolului din sânge și apare deseori în combinație cu un nivel ridicat de trigliceride.

În general, hiperocolesterolemia nu prezintă simptome, decât atunci când sunt produse consecințe grave la nivelul vaselor de sânge, precum ateroscleroza.

• Dacă grăsimile sunt depuse la nivelul arterelor de la nivelul inimii (coronare), pot afărea dureri în piept, oboseală și intoleranță la efort
• Dacă grăsimile sunt depuse la nivelul vaselor periferice, pot apărea senzații de amorțeli la nivelul membrelor în condiții de efort
• Dacă grăsimile s-au depus pe arterele carotide (au rol în irigarea creierului), pot apărea amețeli, stări de confuzie și dureri de cap.

Tratament

– atunci când vorbim despre hipercolesterolemie, tratamentul implică administarea de statine, inhibitori ai absorbției de colesterol, medicamente injectabile pentru colesterol. Acestea au rolul de a scădea colesterolul, însă orice tratament este necesar să fie însoțit și de: activitate fizică regulată, limitarea consumului de alimente bogate în grăsime saturate și trans, creșterea consumului de grăsimi nesaturate, creșterea consumului de fibre alimentare solubile.

Există mai multe soluții naturale pentru scăderea colesterolului, cum ar fi adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și administrarea de suplimente naturale precum omega-3, niacina sau extractul de ceai verde.

Remedii naturiste

Tratamentul cu medicamente alopate vine la pachet, de cele mai multe ori, cu efecte secundare. Optarea pentru remediile naturiste te scapă de efectele nedorite ale medicamentelor.

Există o varietate de plante cu efect anticolesterol, cum ar fi: schinduf, usturoi, păducel, lemn dulce, mușețel, coada-șoricelului, rostopască, salvie, anghinare, ceai verde, scorțișoară și multe altele.

Berberina Bio-Activă, un extract folosit de peste 5000 ani în medicina chineză și ayurvedică, reduce valorile glicemiei, reglează nivelul de colesterol și trigliceridele din sânge, reduce greutatea corporală.

Incercati sa aveti un colesterol total minim 230.....pentru a nu supune organismul la riscuri.

Profilul lipidic al organismului este determinat nu doar de colesterol, ci și de nivelul de trigliceride din sânge.

Trigliceridele sunt lipide care se regăsesc în sânge și provin din alimentație. În urma digestiei, dacă în dietă nu există suficiente grăsimi, organismul va transforma carbohidrații în trigliceride pentru stocare pe termen lung la nivelul musculaturii și al arterelor de la nivelul inimii. Trigliceridele sunt, de asemenea, o sursă vitală de energie, având un rol important în buna funcționare a organismului. Atunci când numărul lor este ridicat, pot apărea o serie de afecțiuni.

https://herbagetica.ro/blog/colesterolul-ce-este-cum-il-poti-tine-sub-control/