Despre relația dintre ficat și vezică biliara aș putea vorbi ca despre relația dintre tată și mamă, dintre frate și soră, dintre soare și lună.
Nimic din ce este pus în noi nu prisosește, așa că luați aminte la ușurința cu care vă scoateți un organ..
Ficatul este voința omului, în vreme ce vezica biliară este puterea de a discerne dacă acea voință este îndreaptă corect, spre un scop ce face bine spiritului.
Ficatul guvernează, bila administrează luarea deciziilor.
Un ficat bun înseamnă o bilă iscusită în planul deciziilor. În plan fizic, bila ajută fratele mai mare, ungând alimentele cu un fel de lubrifiant, care le ajută să fie mai ușor de prelucrat și de digerat.
Nu organele ne dor, ci propria organizare interioară, gândurile potrivnice nouă, sentimentele care otrăvesc.
Pentru a fi sănătoase, organele au nevoie ca stăpânii lor să fie acasă, iar atunci când pleacă să le sporească meritele și să le laude. Organele răspund la încurajări și se crispează la critici, își deschid petalele când sunt iubite și se scufundă în neputință în același timp cu gândurile omului.
Am scris aceste rânduri în această avalanșă a vremurilor, când organele pleacă din casa lor, tăiate de viața pentru care au venit pe pământ odată cu omul.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu