Durerile articulare si bacteriile
intestinale: rolul florei intestinale in reumatism
Potrivit unor studii recente, exista o stransa
legatura intre durerile
articulare si bacteriile intestinale.
Cercetatorii
sustin ca flora intestinala influenteaza sanatatea intregului organism. In continuare va
prezint ce procese importante se produc la nivelul microbiomului intestinal si
impactul acestuia in aparitia unor boli reumatice.
Ce este
flora intestinala?
Flora intestinala sau microbiomul intestinal reprezinta totalitatea
microorganismelor care traiesc in intestinul nostru, aflandu-se in perfecta
simbioza cu organismul uman. Peste 500 de specii de bacterii convietuiesc la
nivelul florei intestinale. Important este sa existe un echilibru intre
bacteriile bune – numite probiotice si
bacteriile rele – numite patogene. Echilibrul inseamna ca probioticele tin sub
control bacteriile patogene si impreuna lucreaza pentru buna stare de sanatate
a organismului.
Flora intestinala joaca un rol crucial in digestia alimentelor, in
functia imunologica si de aparare impotriva infectiilor si alergiilor. Recent,
oamenii de stiinta au inceput sa demonstreze ca flora intestinala echilibrata
contribuie la prevenirea si tratarea maladiilor care au la baza inflamatia
cronica sistemica: boli autoimune, boli
inflamatorii intestinale, boli cardiovasculare, boli reumatismale, boala Alzheimer, Parkinson, diverse
forme de cancer.
Nasterea
si alaptarea pun bazele unui microbiom sanatos
De-a lungul vietii, microbiomul intestinal isi schimba compozitia
si este influentat de o multitudine de factori. La nastere, tractul intestinal
este steril, fiind colonizat progresiv de microorganisme. Nasterea naturala
reprezinta prima insamantare a copilului cu bacterii probiotice din speciile
de Lactobacili.
Apoi, alaptarea favorizeaza dezvoltarea puternica a Bifidobacteriilor. Asa se explica de ce copiii
nascuti pe cale naturala si alaptati beneficiaza de un sistem imunitar
puternic, sunt feriti de infectii, alergii, tulburari digestive.
In schimb, nasterea prin cezariana si hranirea artificiala cu
formula de lapte stimuleaza dezvoltarea genurilor Clostridium, Bacteroides, Streptococcus, care cresc riscul dezvoltarii unor procese
patogene.
Microbiomul
intestinal si imunitatea
Peste 70% din capacitatea
imunitara a organismului este localizata la nivelul intestinului. Acest lucru
este foarte important. Multi agenti externi patrund in organism prin gura si
ajung in intestin, de unde incearca sa treaca mai departe in organism. De
aceea, sistemul natural de aparare a organismului este concentrat la nivel
intestinal.
Intestinul actioneaza
ca o bariera in calea factorilor agresivi externi, prin 3 linii de aparare:
flora intestinala, mucoasa intestinala si sistemul imunitar intestinal.
Studiile au constatat ca bacteriile probiotice de la nivelul florei intestinale
pot imbunatati raspunsul imun, sustinand sistemul imunitar de la nivel
intestinal.
Sistemul imunitar este
influentat de factori externi precum stresul, poluarea, abuzul de medicamente,
microbii cu care intram in contact, dar mai ales de alimentatie. Alimentele
procesate, rafinate, bogate in zahar, faina alba, grasimi hidrogenate,
indulcitori, aditivi (E-uri) afecteaza flora intestinala, ceea ce provoaca nu
numai probleme digestive, ci si slabirea imunitatii.
Disbioza
intestinala, la originea poliartritei reumatoide
Un studiu realizat in 2013 de dr.
Jose Scher, reumatolog la Universitatea din New York, a descoperit ca
bacteriile intestinale pot fi la originea poliartritei reumatoide.
Poliartrita reumatoida este
cea mai frecventa boala reumatica de tip inflamator. Aceasta este si una
dintre cele
mai frecvente boli autoimune. In poliartrita reumatoida,
sistemul imunitar ataca tesuturile din articulatii, provocand inflamatie si
distrugere articulara, dar poate afecta si alte organe interne, in special
inima, plamanii si ochii. Boala survine predominant la varsta activa, intre 30
si 50 de ani.
Studiul coordonat de dr. Scher a descoperit ca persoanele suferind
de poliartrita reumatoida sunt predispuse la dezvoltarea in intestin a unor
cantitati peste limita normala a bacteriilor din specia Prevotella copri.
Cercetatorii au descoperit ca bacteriile Prevotella copri au capacitatea de a activa
celulele imunitare de la nivelul intestinului care declanseaza inflamatia in
tot organismul si mai ales la nivelul articulatiilor.
In plus, concentratiile mari de Prevotella copri duc la scaderea
semnificativa a bacteriilor bune printre care Bacteoides fragilis, care protejeaza sistemul
imunitar.
Rezultatele acestui studiu,
alaturi de altele asemanatoare, deschid o noua cale promitatoare in tratamentul
poliartritei reumatoide. Probioticele si alte metode pentru echilibrarea florei
intestinale pot fi incluse in ghidurile de tratament nu doar pentru bolile
reumatice inflamatoare, ci si pentru alte boli autoimune.
Aceste studii fac parte dintr-un
demers al oamenilor de stiinta din intreaga lume pentru a intelege si a explica
rolul pe care microbiomul intestinal il are asupra starii generale de sanatate.
Inflamatia
si sanatatea oaselor
Medicii constata ca pacientii cu boli inflamatorii intestinale
asociaza deseori boli osoase: osteopenie, osteoporoza si
risc de fracturi osoase. Cauzele pot fi:
·
malabsorbtia calciului
·
demineralizarea osoasa produsa de tratamentul cronic pe baza
de corticosteroizi
·
inflamatia sistemica asociata cu cresterea productiei de
citokine
Bolile inflamatorii determina un sindrom de permeabilitate intestinala („leaky gut”). Mai exact, bariera
intestinala devine permeabila, permitand toxinelor sa patrunda in fluxul
sangvin. Sistemul imunitar recunoaste acesti compusi toxici in sange si
declanseaza un raspuns imun exagerat.
Astfel sunt stimulati receptori ai sistemului imunitar innascut,
acesta fiind punctul de plecare pentru boli autoimune precum poliartrita
reumatoida sau scleroza multipla.
Stimularea celulelor imune innascute are consecinte si asupra procesului de
mineralizare osoasa.
Activate de bacteriile din
intestin, celulele imune pot migra la nivelul oaselor, unde influenteaza direct
remodelarea osoasa prin intermediul RANKL, factorul de inducere a osteoclastelor.
Acest lucru asigura echilibrul normal intre resorbtia si formarea osoasa. Insa
dezechilibrele florei intestinale au rasunet si la nivelul procesului de
formare osoasa, ducand la reducerea densitatii osoase si fracturi.
Nutrienti
pentru oase puternice
Flora intestinala influenteaza sinteza de substante nutritive
importante pentru sanatatea oaselor. Sunt necesare calciu,
fosfor, magneziu,
vitamina D, vitamina K, vitamina C,
vitamina E si vitamine din grupul B. Disbioza intestinala poate modifica in mod
semnificativ absorbtia acestor nutrienti.
Dieta
vegana, benefica pentru pacientii cu poliartrita reumatoida
Unele dintre primele studii care
au analizat legatura dintre refacerea florei intestinale si tratarea
poliartritei reumatoide au utilizat diete vegane. Un studiu publicat in British
Journal of Rheumatology, 1998, a scos la iveala imbunatatiri semnificative
legate de flora intestinala la pacientii cu poliartrita reumatoida care au
trecut la o dieta vegana. De mentionat totusi ca doar jumatate dintre pacienti
au reusit sa respecte dieta pana la finalul studiului.
Intr-un alt studiu controlat (American Journal of Clinical
Nutrition, 1999), pacientii cu poliartrita reumatoida au avut o dieta vegana timp de 3 luni si jumatate,
apoi au trecut la o dieta lacto-vegetariana fara oua. In comparatie cu grupul
de control care nu a schimbat dieta, grupul initial a inregistrat imbunatatiri
ale mobilitatii articulare si reducerea durerilor articulare. In plus,
analizele de sange au aratat o scadere a markerilor inflamatiei din sange, cum
ar fi proteina C reactiva si numarul de celule albe.
Dieta
vegana
Dieta vegana este lipsita de orice fel de produse de origine animala:
carne, oua si lactate. Motivele variaza de la etica la preocupari legate de
mediu, dar ele pot veni si din dorinta oamenilor de a avea o stare de sanatate
mai buna. Mai multe despre dieta vegana puteti descoperi in materialul care
urmeaza.
Principiile
dietei vegane
Afectati de sacrificarea in masa
a animalelor sau, pur si simplu, din dorinta de a duce un stil de viata mai
sanatos, o multime de oameni au ales calea veganismului. Dieta vegana a devenit
foarte populara in ultimii ani.
O dieta vegana se
concentreaza pe alimente si bauturi pe baza de plante si elimina toate
produsele de origine animala. Obiectivul suprem al acestui regim este de a
elimina sacrificarea si ranirea fiintelor vii. Spre deosebire de vegetarieni,
care consuma lapte si oua, veganii evita orice fel de produsele derivate din
animale sau alimentele care implica folosirea animalelor in mecanismele lor de
procesare. Carnea de porc, de pasare, pestele si produsele lactate sunt
inlocuite in farfurie cu legume, fructe, fasole, nuci si boabe.
Atunci cand este urmata ca la
carte, o astfel de dieta poate aduce beneficii importante si variate pentru
sanatate, inclusiv o imbunatatire a taliei sau a glicemiei.
In ciuda beneficiilor evidente, o
dieta bazata exclusiv pe alimente vegetale poate, in unele cazuri, sa creasca
riscul de deficiente nutritive.
Alimente
incluse in dieta vegana
Un vegan convins stie intotdeauna
sa-si adapteze meniul din care odata faceau parte carnea si produsele de
origine animala. Un vegan constiincios va avea intotdeauna pe masa produse din
plante, cum ar fi:
·
Tofu, tempeh si seitan: acestea ofera o alternativa pentru
carnea de porc, peste, pasare si oua, la fel de bogata in proteine ca toate
aceste produse enumerate
·
Legume: Alimente precum fasolea, lintea si mazarea sunt surse
excelente de substante nutritive si compusi benefici. Gatirea adecvata a
acestora pot creste absorbtia nutrientilor
·
Nuci si unt din nuci: In variante crude si neprajite, nucile
reprezinta o sursa buna de fier, fibre, magneziu, zinc, seleniu si vitamina E
·
Seminte: In special cele de canepa, chia si in contin o
cantitate importanta de proteine si acizi grasi omega-3
·
Lapte si iaurturi fortificate din plante: Acestea ajuta veganii
sa isi primeasca aportul de calciu recomandat. Variantele fortificate cu
vitaminele B12 si D sunt recomandate ori de cate ori este posibil.
·
Alge: Spirulina si chlorella sunt
surse bune de proteine complete. Alte soiuri sunt o importanta sursa de iod.
·
Drojdie nutritiva: Este o modalitate usoara de a spori
continutul de proteine al mancarurilor vegane si de a adauga o aroma
interesanta de branza. Felurile care contin vitamina B12 reprezinta o buna
varianta, de asemenea.
·
Cereale integrale, cereale si pseudocereale: Acestea contin o
importanta cantitate de carbohidrati complecsi, fibre, fier, vitamina B si
minerale. Spelta, tefful, amarantul si quinoa sunt, de asemenea, surse de
proteine foarte mari
·
Alimente vegetale fermentate: Painea Ezekiel, tempeh, miso,
natto, varza, muraturile, kimchi si kombucha contin probiotice si vitamina K2.
Germinarea si fermentarea acestora pot, de asemenea, sa ajute la imbunatatirea
absorbtiei de minerale
·
Fructe si legume: Ambele sunt elemente esentiale pentru
cresterea aportului de nutrienti. Verdeturile, cum ar fi bok choy, spanacul,
kale, macrisul si mustarul verde au un continut deosebit de mare de fier si
calciu.
dieta vegana
Exemple
de meniuri vegane pentru o zi
Desi au renuntat complet la
produsele de origine animala, veganii dispun de un meniu diversificat. Adeptii
dietei vegane au o gama variata de produse si alimente care pot sa inlocuiasca
cu succes carnea si produsele animale.
Veganii
pot incropi mai multe tipuri de mancaruri zilnice. Iata cateva exemple de
meniuri vegane:
1.
Mic dejun: sandwich cu tofu, salata, rosii, turmeric si un chai
latte cu lapte din plante.
Pranz: salata din dovlecei
spiralati si quinoa cu dressing de arahide.
Cina: Linte rosie si spanac,
alaturi de orez salbatic.
2.
Mic dejun: ovaz cu fructe, lapte fortificat din plante, seminte
de chia si nuci.
Masa de pranz: sandwich cu varza
acra si seitan.
Cina: Paste cu sos bolognese din
linte, asezonate cu salata.
3.
Mic dejun: Smoothie din mango si spanac facut cu lapte
fortificat din plante si briosa cu banana, nuci si seminte de in.
Pranz: sandwich cu tofu, plus o
salata de rosii.
Cina: chili vegan pe pat de
amarant.
4.
Mic dejun: omleta din naut vegan si ceapa, plus un cappuccino
facut cu lapte fortificat din plante.
Pranz: tacos vegan cu salsa din
mango si ananas.
Cina: Tempeh amestecat cu bok
choy si broccoli.
5.
Micul dejun: sandwich cu spanac amestecat cu tofu si un pahar de
lapte fortificat din plante.
Pranz: Supa condimentata din
linte rosie, rosii si kale, paine prajita din cereale integrale si hummus.
Cina: rulouri de sushi vegan,
supa miso, edamame si salata wakame.
Alimente
pe care veganii nu le consuma
Odata ce a ales aceasta cale, un
vegan va elimina total din meniu orice fel de produse de origine animala, da si
orice alimente care contin ingrediente derivate de la animale. Acestea includ:
·
Carnea de vita, miel, porc, vitel, cal, organe, vanat, pui,
curcan, gasca, rata, prepelita etc.
·
Peste si fructe de mare: toate tipurile de peste, hamsii,
creveti, calamari, scoici, midii, crab, homar etc.
·
Lactate: lapte, iaurt, branza, unt, smantana, inghetata etc.
·
Oua: de gaina, prepelita, strut, peste (icre) etc.
·
Produse de apicultura: miere, polen de albine etc.
·
Ingrediente pe baza de animale: zer, cazeina, lactoza, albumina
din albus de ou, cosenila sau carmina, selac, L-cisteina, vitamina D3 derivata
de la animale si acizi grasi omega-3 derivati din peste.
7
beneficii ale dietei vegane
Alegerea unui regim alimentar
bazat pe plante este unul dintre cele mai bune lucruri pe care un om le poate
face pentru sanatatea proprie, dar si pentru bunastarea animalelor de
pretutindeni. Printre beneficiile urmarii unei diete vegane se numara:
1.
O digestie mai buna
In mod evident, digestia va fi
mult mai buna in cazul unei diete vegane. Alimentele pe baza de plante sunt in
principal fibre, apa, grasimi sanatoase si proteine pe baza de plante. Foarte
important de stiut este faptul ca adaosul de fibre ar trebui sa fie facut cu
prudenta. De asemenea, mestecarea mai buna a mancarii imbunatateste procesul de
digestie. Pentru cei care consuma lapte, branza si carne in cantitati mari,
dieta vegana ar putea fi una dintre cele mai bune schimbari. Aceasta este
benefica in procesul de vindecare a constipatiei cronice, gazelor, balonarii si
arsurilor stomacale.
2.
O stare de spirit mai buna
Veganii declara ca, de cand au
inceput sa urmeze acest regim, au o viziune mai buna asupra vietii si, in
general, se simt fericiti mai tot drumul.
3.
Un nivel mai bun al glicemiei
Dieta vegana poate fi o solutie
extraordinara pentru persoanele care sufera de diabet. Asta deoarece o dieta
bazata pe plante scade nivelul zaharului din sange si permite insulinei sa-si
faca treaba in interiorul celulelor. Majoritatea oamenilor afla ca nivelul
zaharului din sange se echilibreaza dupa o saptamana de dieta bazata pe plante.
4.
O piele mai frumoasa
Pielea ta va arata incredibil dupa o saptamana de dieta vegana.
Mancarurile nutritive bazate pe plante sunt bogate in vitamina A, vitamina C,
antioxidanti, apa, clorofila si vitamina E, toate acestea facand ca pielea sa
arate fenomenal. Produsele ideale sunt: merele, portocalele, fructele de
padure, verdeata, broccoli, morcovii, cartofii dulci, avocado,
lamaile, sfecla, dovleacul si rosiile.
5.
Mai multa energie
Alimentele de origine animala
sunt extrem de greu de digerat. Atunci cand sistemul digestiv este coplesit,
absoarbe toata energia din tine. De aceea, consumul alimentelor pe baza de
plante este o modalitate excelenta de a-ti imbunatati energia. Digestia se face
mult mai usor, plus ca anumite alimente din plante contin proprietati
energizante.
6.
Mai putine inflamatii si dureri
Dieta vegana poate fi o solutie
ideala si pentru cei care sufera de dureri articulare. Alimentele pe baza de
plante reduc inflamatiile. Mai ales cele bogate in grasimi Omega-3, cum ar fi
chia si inul, dar si verdeturile care contin clorofila, ameliorand
inflamatiile. Consumul unor alimente din plante sporeste nivelul alcalinitatii
din organism pentru calmarea inflamatiei. O dieta bogata in alimente de origine
animale creste aciditatea care poate duce la artrita, guta sau inflamatia
cronica a stomacului.
7.
Un somn mai bun
O dieta bazata pe plante este
incredibil de benefica pentru somn. Chiar daca dispui de o energie incredibila
in timpul zilei, noaptea te va gasi mai calm, iar odihna va fi mai usoara. In
plus, anumite alimente cum ar fi bananele, cartofii dulci, broccoli, untul de
caju, untul de arahide, avocado, kale, migdalele, nucile si spanacul contin
vitamina B6 si magneziu, benefice unui somn mai buna.
dieta vegana
Dieta
vegana de slabit
Desi unii oameni aleg stilul de
viata vegan din preocupari etice pentru animale, dieta vegana in sine poate
avea o multime de beneficii pentru sanatate. Conform studiilor recente, acest
tip de regim poate sa va ajute sa pierdeti o cantitate semnificativa de greutate.
Dieta vegana implica si reducerea
numarului de alimente bogate in calorii. Cu o astfel de dieta, poti inlocui
astfel de produsele pline de calorii cu cele bogate in fibre si cu un continut
redus de calorii.
Cheia
este sa mancati alimente bogate in nutrienti si calorii putine. Pentru vegani,
aceste alimente ar fi:
·
fructele si legumele proaspete
·
cerealele integrale
·
fasolea si leguminoasele
·
nucile si semintele
De
asemenea, este recomandat sa limitati sau sa evitati complet alimentele vegane
care contin aceste ingrediente adaugate:
·
grasimi
·
zaharuri
·
amidon
·
sodiu
·
aditivi alimentari
Dieta
vegana: retete
Preparatele de tip vegan presupun
inventivitate, iar aspectul si gustul ii pot impresiona si pe cei mai convinsi
dintre consumatorii de carne si produse de origine animala.
Iata cateva dintre preparatele
puse la punct de vegani:
1.
Dovleac copt
Ingrediente necesare: 1 dovleac
(1,2 kg), ulei de masline, o ceapa rosie, un catel de usturoi, o legatura de
salvie proaspata, (30 g), zece rosii uscate, 75 g castane ambalate, 75 g orez
basmati, 75 g de afine uscate, un varf de cuisoare, vin rosu
Preparatul este recomandat chiar
de celebrul Jamie Oliver, iar metoda de preparare este urmatoarea:
·
Preincalzeste cuptorul la 180 ° C.
·
Spala bine dovleacul, taie-l pe jumatate si indeparteaza
semintele si pulpa, facand un sant pentru umplutura.
·
Se taie marunt pulpa scoasa impreuna cu semintele si se pune
intr-o tigaie la foc mediu cu 2 linguri de ulei.
·
Toaca fin si adauga ceapa si usturoiul, amestecand continuu in
timp ce alegi frunzele de salvie si toci rosiile uscate si castanele.
·
Se amesteca in tigaie cu orezul, afinele si cuisoarele, se
adauga un varf de sare de mare si piper negru, un pic de vin rosu si se
amesteca bine. Se prajeste timp de 10 minute sau pana cand se inmoaie, amestecand
ocazional.
·
Impacheteaza amestecul strans in scobitura facuta in cele doua
jumatati de dovleac, apoi preseaza cele doua jumatati ferm. Unge coaja
dovleacului cu putin ulei, sare si piper.
·
Pune dovleacul in mijlocul unui strat dublu de folie de aluminiu,
apoi impacheteaza-l bine. Coace preparatul timp de aproximativ 2 ore.
2.
Tabouleh din linte
Ingrediente necesare: 200 g
linte, o gramajoara de ceapa de primavara, 200 g rosii cherry coapte, o
legatura de patrunjel proaspat, o legatura de menta proaspata, ulei de masline
extra virgin, o lamaie
·
Spala bine lintea, apoi gateste-o in apa sarata pana cand devine
frageda. Se scurge si se lasa deoparte pentru a se raci.
·
Ceapa se taie si se toaca fin, se injumatatesc rosiile, apoi se
toaca verdeturile.
·
Dupa ce se raceste, lintea se amesteca cu ceapa, rosiile,
verdeturile si patru linguri de ulei. Se adauga sucul de lamaie la gust, se
asezoneaza cu sare de mare si piper negru, apoi se serveste.
3.
Chutney cu rosii
Ingrediente necesare: 250 g de
ceapa rosie, 500 g rosii de culori diferite, un ardei iute, 75 ml de otet din
vin rosu, 140 g zahar brun.
Decojeste si toaca fin ceapa,
toaca marunt rosiile si taie fin ardeiul iute.
Totul se pune intr-o tigaie si se
amesteca bine. Se fierbe timp de 30 pana la 40 de minute, apoi se toarna
intr-un borcan sterilizat si se lasa sa se raceasca.
Dieta
vegana la copii
Este recomandata dieta vegana
copiilor? Aceasta este intrebarea pe care si-o pun o multime de parinti care au
ales acest stil de viata. Potrivit unui dietetician pediatric, dieta vegana
poate fi sanatoasa si pentru copii, dar poate fi necesar sa faceti cateva
modificari.
In primul rand, cei mici au
nevoie de o cantitate mare de proteine, fiind in perioada de crestere. De
aceea, este bine ca parintii sa se asigure ca le ofera acest aport de proteine.
De asemenea, parintii trebuie sa
urmareasca orice impact emotional pe care il poate avea dieta vegana asupra
copilului. Potrivit specialistilor, unii copii pot avea sentimente de separare
atunci cand mananca altfel decat colegii lor. In acelasi timp, o dieta
restrictiva sau foarte specializata poate duce la mai multe comportamente
restrictive in timpul vietii, declara doctorii.
Daca parintii banuiesc ca o dieta
il deranjeaza intr-un anumit fel pe cel mic, o discutie este absolut necesara
pe aceasta tema.
SFATURI MEDICALE.RO
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu