O Noapte de vis

Miscare ca terapie

Folositi acest set de exercitii pentru a va ajuta sa ramaneti intr-o forma fizica buna :

Reduc umiditatea si toxinele fara efort

Ajutor in detoxifiere

Anticancer Macris si Pelinul dulce

Miracolul mamaliga

Beneficiile mierii

Ajutor alimentar pentru diabetici

Adio dureri de coloana

Sursa naturala de proteine

Miracolul Prunelor

Seva vitei de vie

6 hormoni pentru pastrarea tineretii

Curatare naturala a Sangelui

Alimentele care nu expira

Alimente alcaline

Sucul de cartofi

Rostopasca

Postul vindecator cu apa

Secretul Doctorului Interior Personal

Se poate invinge orice boala pentru ca noi oamenii am fost creati cu posibilitati de autoaparare, autoreglare, autovindecare ...

Antibiotice naturale si antioxidanti

 

Leustean

Caise

Patlagina = Limba sarpelui = Mama ploii = Iarba broastei

STIR - boabele lui Dumnezeu

Detalii simple despre reactiile corpului stresat

Iarba grasă

Iarba grasă - odată leguma omului sărac, acum printre super-legumele preferate

Relicve istorice arată că această plantă a fost folosită de mii de ani, aşa că de ce nu am continua să o consumăm şi acum?

Iarba grasă (Maria Matyiku / Epoch Times)

Considerată la un moment dat leguma omului sărac, pentru unii fiind doar o buruiană nedorită şi greu de eliminat, în ultimii ani, beneficiile acestei plante au fost redescoperite şi tot mai mulţi oameni rămân surprinşi de cât de hrănitoare este iarba grasă.

Din buruiană, iarba grasă a devenit o super- legumă ce şi-a făcut loc atât în meniul de zi cu zi al oamenilor interesaţi să se hrănească sănătos, cât şi în cele mai extravagante restaurante, sau în diete şi cure de detoxifiere recomandate de nutriţionişti din toată lumea.

Iarba grasă, porcină, iarba porcului sau graşiţă cum se mai numeşte în popor, are de fapt foarte multe denumiri, fiind răspândită pe tot globul. La noi în ţară este cunoscută încă de pe vremea geto-dacilor sub numele de lax sau iaca, iar în occident, o regăsim cel mai des sub denumirea de portulac.

Tulpina este puţin roşiatică, suculentă, iar frunzele au forma unor lacrimi şi sunt destul de groase şi suculente. La rupere, planta secretă un lichid clar, puţin vâscos, asemănător cu sucul de aloe vera. De obicei are flori galbene care se deschid în timpul dimineţii şi se închid după amiază. După ce florile se veştejesc, se formează nişte seminţe mici de culoare neagră.

Numele ştiinţific al acestei plante este portulaca oleracea. Portulaca - provine din latinescul "potare", nu este de mirare că planta a fost privită încă din antichitate ca un fel de ''lapte vegetal'' foarte nutritiv.

Informaţii nutriţionale şi medicinale

Vegetarienii sau persoanele cărora nu le place peştele vor fi încântaţi să consume această plantă cu gust acrişor ce aduce puţin cu gustul de lămâie. Iarba grasă este o sursă excelentă de calciu, fier şi grăsimi omega-3 ce se găsesc în cantitate mai mare decât în orice altă legumă sau chiar în unele specii de peşte.

Este foarte bogată în vitaminele C şi A cunoscute pentru proprietăţile sale detoxifiante şi antioxidante, precum şi vitamine din grupa B, E, PP şi caroten.

Potrivit doctorului naturopat Darren Hey din Australia ''cel mai important este faptul că are un conţinut extrem de ridicat în magneziu. Magneziul este utilizat în peste 300 de procese enzimatice în organism - pentru relaxarea musculaturii, formarea oaselor, generarea de energie, producerea de hormoni şi neurotransmiţători, sinteza de proteine, controlul glicemiei, sinteza de anticorpi, sinteza hemoglobinei, stabilitatea tensiunii celulelor nervoase şi a stabilităţii membranei celulare - pentru a numi doar câteva. O parte din magneziu se pierde din organism ori de câte ori ne deshidratăm''.

În tratamente naturiste, se consideră că frunzele ierbii grase au aceleaşi proprietăţi ca şi aloe vera.

Folosită în China ca plantă medicinală de mii de ani, este recomandată în arsuri, tratamentul diareei, probleme intestinale, sângerări interne, sau la scăderea tensiunii arteriale.

Sucul acestei plante este indicat, printre altele, în boli renale şi digestive, ateroscleroză, dereglări hepatice, diabet, afecţiuni oculare şi spasme musculare.

Seminţele sunt folosite sub formă de ceai în caz de balonări, tulburări de somn, boli de ficat, dureri de articulaţii etc.

Iarba grasă în bucătăria internaţională

Hanne Blank, renumită scriitoare şi bucătar-şef din Baltimore, a prezentat într-un interviu acordat publicaţiei Baltimore Sun câteva lucruri interesante despre iarba grasă, făcând referire la câteva moduri de preparare a aceasteia în diferite bucătarii internaţionale.

Blank consideră iarba grasă o legumă de-a dreptul fantastică, pe care o cultivă în fiecare an în grădina sa. Pe de o parte o foloseşte pentru a ţine sub control alte buruieni pe sub tulpinile de castraveţi, iar pe de altă parte pentru că îi place să o consume.

O recomandă în special pentru salată. Este minunată în salate verzi şi, de asemenea, adăugată la salate mai complexe, cum ar fi salata Nicoise, pentru că textura şi gustul merg bine cu alimente mai uleioase, cum ar fi măslinele şi anşoa.

Este o legumă folosită în bucătăriile tradiţionale din multe ţări din lume.

Modul de preparare

Există două modalităţi principale de gătire. Una dintre ele este foarte rapidă la foc mare, întâlnit cu precădere în bucătăria asiatică. După această metodă, iarba grasă poate fi preparată fără grăsime într-o tigaie încinsă bine la temperatură ridicată, iar după ce se căleşte uşor, aceasta se stropeşte bine cu un sos sau cu suc de citrice. De fapt, se poate căli în moduri variate, în funcţie de diferitele tehnici regionale chinezeşti. Este foarte potrivită pentru reţete care folosesc spanac sau legume similare. Merge bine cu boabe fermentate de fasole neagră, şi de asemenea, cu sos de peşte – gustul astringent al boabelor fermentate merge bine cu gustul uşor acid şi textura suculenta a ierbii grase.

Un alt mod de a găti, folosit în întreaga lume, este sub formă de tocăniţă. În bucătăria Mexicană, mâncărurile cu iarbă grasă sunt deosebit de bune. În diferite regiuni din Mexic veţi găsi reţete pentru “verdolagas”, acesta fiind numele în spaniolă folosit pentru iarbă grasă. Folosită în tocană cu carne, ardei iute şi ceapă, la fel ca în aproape toate mâncărurile mexicane cu carne, iarba grasă devine uşor mucilaginoasă, având un efect foarte asemănător cu acela al bamelor tinere puse în mâncare (iarba grasă poate substitui bamele). Verdolagas con salsa este, de asemenea, un fel de mâncare foarte populară şi într-adevăr gustoasă. Hanne recomandă “verdolagas verde con salsa” în combinaţie cu limbă.

Portulacul se găseşte, de asemenea, în multe alte bucătării din lume. Mâncarea turcească “semizotu domatesli” este un fel de mâncare cu roşii şi iarbă grasă înăbuşite. Este pe aceeaşi linie cu fasolea verde grecească fasolakia. Grecii gătesc, de asemenea, iarbă grasă, uneori cu lămâie şi cartofi, sumac şi cimbru, aceasta fiind o combinaţie destul de inspirată.

Atenţie la cules

După legile nescrise ale acestui univers, dualitatea dintre bine şi rău se manifestă în egală măsură şi în lumea plantelor. Astfel, de multe ori în acelaşi loc în care creşte iarba grasă, creşte şi laptele cucului (Euphorbia Maculata) ce se aseamănă cu iarba grasă dar este extrem de toxică.

Laptele cucului are tulpini subţiri, frunzele mai mici, nesuculente şi la rupere secretă un lichid alb-crem care ce este toxic (se poate vedea diferenţa dintre cele două plante în slide).

Insecticid natural bio pentru gradina

Dudele

Brusturele vindeca toate bolile

Flora intestinala, reumatism si imunitate

Durerile articulare si bacteriile intestinale: rolul florei intestinale in reumatism

Potrivit unor studii recente, exista o stransa legatura intre durerile articulare si bacteriile intestinale.

Cercetatorii sustin ca flora intestinala influenteaza sanatatea intregului organism. In continuare va prezint ce procese importante se produc la nivelul microbiomului intestinal si impactul acestuia in aparitia unor boli reumatice.

Ce este flora intestinala?

Flora intestinala sau microbiomul intestinal reprezinta totalitatea microorganismelor care traiesc in intestinul nostru, aflandu-se in perfecta simbioza cu organismul uman. Peste 500 de specii de bacterii convietuiesc la nivelul florei intestinale. Important este sa existe un echilibru intre bacteriile bune – numite probiotice si bacteriile rele – numite patogene. Echilibrul inseamna ca probioticele tin sub control bacteriile patogene si impreuna lucreaza pentru buna stare de sanatate a organismului.

Flora intestinala joaca un rol crucial in digestia alimentelor, in functia imunologica si de aparare impotriva infectiilor si alergiilor. Recent, oamenii de stiinta au inceput sa demonstreze ca flora intestinala echilibrata contribuie la prevenirea si tratarea maladiilor care au la baza inflamatia cronica sistemica: boli autoimune, boli inflamatorii intestinale, boli cardiovasculare, boli reumatismale, boala Alzheimer, Parkinson, diverse forme de cancer.

Nasterea si alaptarea pun bazele unui microbiom sanatos

De-a lungul vietii, microbiomul intestinal isi schimba compozitia si este influentat de o multitudine de factori. La nastere, tractul intestinal este steril, fiind colonizat progresiv de microorganisme. Nasterea naturala reprezinta prima insamantare a copilului cu bacterii probiotice din speciile de Lactobacili.

Apoi, alaptarea favorizeaza dezvoltarea puternica a Bifidobacteriilor. Asa se explica de ce copiii nascuti pe cale naturala si alaptati beneficiaza de un sistem imunitar puternic, sunt feriti de infectii, alergii, tulburari digestive.

In schimb, nasterea prin cezariana si hranirea artificiala cu formula de lapte stimuleaza dezvoltarea genurilor Clostridium, Bacteroides, Streptococcus, care cresc riscul dezvoltarii unor procese patogene.

Microbiomul intestinal si imunitatea

Peste 70% din capacitatea imunitara a organismului este localizata la nivelul intestinului. Acest lucru este foarte important. Multi agenti externi patrund in organism prin gura si ajung in intestin, de unde incearca sa treaca mai departe in organism. De aceea, sistemul natural de aparare a organismului este concentrat la nivel intestinal.

Intestinul actioneaza ca o bariera in calea factorilor agresivi externi, prin 3 linii de aparare: flora intestinala, mucoasa intestinala si sistemul imunitar intestinal. Studiile au constatat ca bacteriile probiotice de la nivelul florei intestinale pot imbunatati raspunsul imun, sustinand sistemul imunitar de la nivel intestinal.

Sistemul imunitar este influentat de factori externi precum stresul, poluarea, abuzul de medicamente, microbii cu care intram in contact, dar mai ales de alimentatie. Alimentele procesate, rafinate, bogate in zahar, faina alba, grasimi hidrogenate, indulcitori, aditivi (E-uri) afecteaza flora intestinala, ceea ce provoaca nu numai probleme digestive, ci si slabirea imunitatii.

Disbioza intestinala, la originea poliartritei reumatoide

Un studiu realizat in 2013 de dr. Jose Scher, reumatolog la Universitatea din New York, a descoperit ca bacteriile intestinale pot fi la originea poliartritei reumatoide.

Poliartrita reumatoida este cea mai frecventa boala reumatica de tip inflamator. Aceasta este si una dintre cele mai frecvente boli autoimune. In poliartrita reumatoida, sistemul imunitar ataca tesuturile din articulatii, provocand inflamatie si distrugere articulara, dar poate afecta si alte organe interne, in special inima, plamanii si ochii. Boala survine predominant la varsta activa, intre 30 si 50 de ani.

Studiul coordonat de dr. Scher a descoperit ca persoanele suferind de poliartrita reumatoida sunt predispuse la dezvoltarea in intestin a unor cantitati peste limita normala a bacteriilor din specia Prevotella copri.

Cercetatorii au descoperit ca bacteriile Prevotella copri au capacitatea de a activa celulele imunitare de la nivelul intestinului care declanseaza inflamatia in tot organismul si mai ales la nivelul articulatiilor.

In plus, concentratiile mari de Prevotella copri duc la scaderea semnificativa a bacteriilor bune printre care Bacteoides fragilis, care protejeaza sistemul imunitar.

Rezultatele acestui studiu, alaturi de altele asemanatoare, deschid o noua cale promitatoare in tratamentul poliartritei reumatoide. Probioticele si alte metode pentru echilibrarea florei intestinale pot fi incluse in ghidurile de tratament nu doar pentru bolile reumatice inflamatoare, ci si pentru alte boli autoimune.

Aceste studii fac parte dintr-un demers al oamenilor de stiinta din intreaga lume pentru a intelege si a explica rolul pe care microbiomul intestinal il are asupra starii generale de sanatate.

Inflamatia si sanatatea oaselor

Medicii constata ca pacientii cu boli inflamatorii intestinale asociaza deseori boli osoase: osteopenie, osteoporoza si risc de fracturi osoase. Cauzele pot fi:

·         malabsorbtia calciului

·         deficitul de vitamina D si vitamina K

·         demineralizarea osoasa produsa de tratamentul cronic pe baza de corticosteroizi

·         inflamatia sistemica asociata cu cresterea productiei de citokine

Bolile inflamatorii determina un sindrom de permeabilitate intestinala („leaky gut”). Mai exact, bariera intestinala devine permeabila, permitand toxinelor sa patrunda in fluxul sangvin. Sistemul imunitar recunoaste acesti compusi toxici in sange si declanseaza un raspuns imun exagerat.

Astfel sunt stimulati receptori ai sistemului imunitar innascut, acesta fiind punctul de plecare pentru boli autoimune precum poliartrita reumatoida sau scleroza multipla. Stimularea celulelor imune innascute are consecinte si asupra procesului de mineralizare osoasa.

Activate de bacteriile din intestin, celulele imune pot migra la nivelul oaselor, unde influenteaza direct remodelarea osoasa prin intermediul RANKL, factorul de inducere a osteoclastelor. Acest lucru asigura echilibrul normal intre resorbtia si formarea osoasa. Insa dezechilibrele florei intestinale au rasunet si la nivelul procesului de formare osoasa, ducand la reducerea densitatii osoase si fracturi.

Nutrienti pentru oase puternice

Flora intestinala influenteaza sinteza de substante nutritive importante pentru sanatatea oaselor. Sunt necesare calciu, fosfor, magneziu, vitamina D, vitamina K, vitamina C, vitamina E si vitamine din grupul B. Disbioza intestinala poate modifica in mod semnificativ absorbtia acestor nutrienti.

Dieta vegana, benefica pentru pacientii cu poliartrita reumatoida

Unele dintre primele studii care au analizat legatura dintre refacerea florei intestinale si tratarea poliartritei reumatoide au utilizat diete vegane. Un studiu publicat in British Journal of Rheumatology, 1998, a scos la iveala imbunatatiri semnificative legate de flora intestinala la pacientii cu poliartrita reumatoida care au trecut la o dieta vegana. De mentionat totusi ca doar jumatate dintre pacienti au reusit sa respecte dieta pana la finalul studiului.

Intr-un alt studiu controlat (American Journal of Clinical Nutrition, 1999), pacientii cu poliartrita reumatoida au avut o dieta vegana timp de 3 luni si jumatate, apoi au trecut la o dieta lacto-vegetariana fara oua. In comparatie cu grupul de control care nu a schimbat dieta, grupul initial a inregistrat imbunatatiri ale mobilitatii articulare si reducerea durerilor articulare. In plus, analizele de sange au aratat o scadere a markerilor inflamatiei din sange, cum ar fi proteina C reactiva si numarul de celule albe.

Dieta vegana

Dieta vegana este lipsita de orice fel de produse de origine animala: carne, oua si lactate. Motivele variaza de la etica la preocupari legate de mediu, dar ele pot veni si din dorinta oamenilor de a avea o stare de sanatate mai buna. Mai multe despre dieta vegana puteti descoperi in materialul care urmeaza.

Principiile dietei vegane

Afectati de sacrificarea in masa a animalelor sau, pur si simplu, din dorinta de a duce un stil de viata mai sanatos, o multime de oameni au ales calea veganismului. Dieta vegana a devenit foarte populara in ultimii ani.

O dieta vegana se concentreaza pe alimente si bauturi pe baza de plante si elimina toate produsele de origine animala. Obiectivul suprem al acestui regim este de a elimina sacrificarea si ranirea fiintelor vii. Spre deosebire de vegetarieni, care consuma lapte si oua, veganii evita orice fel de produsele derivate din animale sau alimentele care implica folosirea animalelor in mecanismele lor de procesare. Carnea de porc, de pasare, pestele si produsele lactate sunt inlocuite in farfurie cu legume, fructe, fasole, nuci si boabe.

Atunci cand este urmata ca la carte, o astfel de dieta poate aduce beneficii importante si variate pentru sanatate, inclusiv o imbunatatire a taliei sau a glicemiei.

In ciuda beneficiilor evidente, o dieta bazata exclusiv pe alimente vegetale poate, in unele cazuri, sa creasca riscul de deficiente nutritive.

Alimente incluse in dieta vegana

Un vegan convins stie intotdeauna sa-si adapteze meniul din care odata faceau parte carnea si produsele de origine animala. Un vegan constiincios va avea intotdeauna pe masa produse din plante, cum ar fi:

·         Tofu, tempeh si seitan: acestea ofera o alternativa pentru carnea de porc, peste, pasare si oua, la fel de bogata in proteine ca toate aceste produse enumerate

·         Legume: Alimente precum fasolea, lintea si mazarea sunt surse excelente de substante nutritive si compusi benefici. Gatirea adecvata a acestora pot creste absorbtia nutrientilor

·         Nuci si unt din nuci: In variante crude si neprajite, nucile reprezinta o sursa buna de fier, fibre, magneziu, zinc, seleniu si vitamina E

·         Seminte: In special cele de canepa, chia si in contin o cantitate importanta de proteine ​​si acizi grasi omega-3

·         Lapte si iaurturi fortificate din plante: Acestea ajuta veganii sa isi primeasca aportul de calciu recomandat. Variantele fortificate cu vitaminele B12 si D sunt recomandate ori de cate ori este posibil.

·         Alge: Spirulina si chlorella sunt surse bune de proteine ​​complete. Alte soiuri sunt o importanta sursa de iod.

·         Drojdie nutritiva: Este o modalitate usoara de a spori continutul de proteine ​​al mancarurilor vegane si de a adauga o aroma interesanta de branza. Felurile care contin vitamina B12 reprezinta o buna varianta, de asemenea.

·         Cereale integrale, cereale si pseudocereale: Acestea contin o importanta cantitate de carbohidrati complecsi, fibre, fier, vitamina B si minerale. Spelta, tefful, amarantul si quinoa sunt, de asemenea, surse de proteine ​​foarte mari

·         Alimente vegetale fermentate: Painea Ezekiel, tempeh, miso, natto, varza, muraturile, kimchi si kombucha contin probiotice si vitamina K2. Germinarea si fermentarea acestora pot, de asemenea, sa ajute la imbunatatirea absorbtiei de minerale

·         Fructe si legume: Ambele sunt elemente esentiale pentru cresterea aportului de nutrienti. Verdeturile, cum ar fi bok choy, spanacul, kale, macrisul si mustarul verde au un continut deosebit de mare de fier si calciu.

dieta vegana

Exemple de meniuri vegane pentru o zi

Desi au renuntat complet la produsele de origine animala, veganii dispun de un meniu diversificat. Adeptii dietei vegane au o gama variata de produse si alimente care pot sa inlocuiasca cu succes carnea si produsele animale.

Veganii pot incropi mai multe tipuri de mancaruri zilnice. Iata cateva exemple de meniuri vegane:

1.    Mic dejun: sandwich cu tofu, salata, rosii, turmeric si un chai latte cu lapte din plante.

Pranz: salata din dovlecei spiralati si quinoa cu dressing de arahide.

Cina: Linte rosie si spanac, alaturi de orez salbatic.

2.    Mic dejun: ovaz cu fructe, lapte fortificat din plante, seminte de chia si nuci.

Masa de pranz: sandwich cu varza acra si seitan.

Cina: Paste cu sos bolognese din linte, asezonate cu salata.

3.    Mic dejun: Smoothie din mango si spanac facut cu lapte fortificat din plante si briosa cu banana, nuci si seminte de in.

Pranz: sandwich cu tofu, plus o salata de rosii.

Cina: chili vegan pe pat de amarant.

4.    Mic dejun: omleta din naut vegan si ceapa, plus un cappuccino facut cu lapte fortificat din plante.

Pranz: tacos vegan cu salsa din mango si ananas.

Cina: Tempeh amestecat cu bok choy si broccoli.

5.    Micul dejun: sandwich cu spanac amestecat cu tofu si un pahar de lapte fortificat din plante.

Pranz: Supa condimentata din linte rosie, rosii si kale, paine prajita din cereale integrale si hummus.

Cina: rulouri de sushi vegan, supa miso, edamame si salata wakame.

Alimente pe care veganii nu le consuma

Odata ce a ales aceasta cale, un vegan va elimina total din meniu orice fel de produse de origine animala, da si orice alimente care contin ingrediente derivate de la animale. Acestea includ:

·         Carnea de vita, miel, porc, vitel, cal, organe, vanat, pui, curcan, gasca, rata, prepelita etc.

·         Peste si fructe de mare: toate tipurile de peste, hamsii, creveti, calamari, scoici, midii, crab, homar etc.

·         Lactate: lapte, iaurt, branza, unt, smantana, inghetata etc.

·         Oua: de gaina, prepelita, strut, peste (icre) etc.

·         Produse de apicultura: miere, polen de albine etc.

·         Ingrediente pe baza de animale: zer, cazeina, lactoza, albumina din albus de ou, cosenila sau carmina, selac, L-cisteina, vitamina D3 derivata de la animale si acizi grasi omega-3 derivati din peste.

7 beneficii ale dietei vegane

Alegerea unui regim alimentar bazat pe plante este unul dintre cele mai bune lucruri pe care un om le poate face pentru sanatatea proprie, dar si pentru bunastarea animalelor de pretutindeni. Printre beneficiile urmarii unei diete vegane se numara:

1.   O digestie mai buna

In mod evident, digestia va fi mult mai buna in cazul unei diete vegane. Alimentele pe baza de plante sunt in principal fibre, apa, grasimi sanatoase si proteine ​​pe baza de plante. Foarte important de stiut este faptul ca adaosul de fibre ar trebui sa fie facut cu prudenta. De asemenea, mestecarea mai buna a mancarii imbunatateste procesul de digestie. Pentru cei care consuma lapte, branza si carne in cantitati mari, dieta vegana ar putea fi una dintre cele mai bune schimbari. Aceasta este benefica in procesul de vindecare a constipatiei cronice, gazelor, balonarii si arsurilor stomacale.

2.   O stare de spirit mai buna

Veganii declara ca, de cand au inceput sa urmeze acest regim, au o viziune mai buna asupra vietii si, in general, se simt fericiti mai tot drumul.

3.   Un nivel mai bun al glicemiei

Dieta vegana poate fi o solutie extraordinara pentru persoanele care sufera de diabet. Asta deoarece o dieta bazata pe plante scade nivelul zaharului din sange si permite insulinei sa-si faca treaba in interiorul celulelor. Majoritatea oamenilor afla ca nivelul zaharului din sange se echilibreaza dupa o saptamana de dieta bazata pe plante.

4.   O piele mai frumoasa

Pielea ta va arata incredibil dupa o saptamana de dieta vegana. Mancarurile nutritive bazate pe plante sunt bogate in vitamina A, vitamina C, antioxidanti, apa, clorofila si vitamina E, toate acestea facand ca pielea sa arate fenomenal. Produsele ideale sunt: merele, portocalele, fructele de padure, verdeata, broccoli, morcovii, cartofii dulci, avocado, lamaile, sfecla, dovleacul si rosiile.

5.   Mai multa energie

Alimentele de origine animala sunt extrem de greu de digerat. Atunci cand sistemul digestiv este coplesit, absoarbe toata energia din tine. De aceea, consumul alimentelor pe baza de plante este o modalitate excelenta de a-ti imbunatati energia. Digestia se face mult mai usor, plus ca anumite alimente din plante contin proprietati energizante.

6.   Mai putine inflamatii si dureri

Dieta vegana poate fi o solutie ideala si pentru cei care sufera de dureri articulare. Alimentele pe baza de plante reduc inflamatiile. Mai ales cele bogate in grasimi Omega-3, cum ar fi chia si inul, dar si verdeturile care contin clorofila, ameliorand inflamatiile. Consumul unor alimente din plante sporeste nivelul alcalinitatii din organism pentru calmarea inflamatiei. O dieta bogata in alimente de origine animale creste aciditatea care poate duce la artrita, guta sau inflamatia cronica a stomacului.

7.   Un somn mai bun

O dieta bazata pe plante este incredibil de benefica pentru somn. Chiar daca dispui de o energie incredibila in timpul zilei, noaptea te va gasi mai calm, iar odihna va fi mai usoara. In plus, anumite alimente cum ar fi bananele, cartofii dulci, broccoli, untul de caju, untul de arahide, avocado, kale, migdalele, nucile si spanacul contin vitamina B6 si magneziu, benefice unui somn mai buna.

dieta vegana

Dieta vegana de slabit

Desi unii oameni aleg stilul de viata vegan din preocupari etice pentru animale, dieta vegana in sine poate avea o multime de beneficii pentru sanatate. Conform studiilor recente, acest tip de regim poate sa va ajute sa pierdeti o cantitate semnificativa de greutate.

Dieta vegana implica si reducerea numarului de alimente bogate in calorii. Cu o astfel de dieta, poti inlocui astfel de produsele pline de calorii cu cele bogate in fibre si cu un continut redus de calorii.

Cheia este sa mancati alimente bogate in nutrienti si calorii putine. Pentru vegani, aceste alimente ar fi:

·         fructele si legumele proaspete

·         cerealele integrale

·         fasolea si leguminoasele

·         nucile si semintele

De asemenea, este recomandat sa limitati sau sa evitati complet alimentele vegane care contin aceste ingrediente adaugate:

·         grasimi

·         zaharuri

·         amidon

·         sodiu

·         aditivi alimentari

Dieta vegana: retete 

Preparatele de tip vegan presupun inventivitate, iar aspectul si gustul ii pot impresiona si pe cei mai convinsi dintre consumatorii de carne si produse de origine animala.

Iata cateva dintre preparatele puse la punct de vegani:

1.   Dovleac copt

Ingrediente necesare: 1 dovleac (1,2 kg), ulei de masline, o ceapa rosie, un catel de usturoi, o legatura de salvie proaspata, (30 g), zece rosii uscate, 75 g castane ambalate, 75 g orez basmati, 75 g de afine uscate, un varf de cuisoare, vin rosu

Preparatul este recomandat chiar de celebrul Jamie Oliver, iar metoda de preparare este urmatoarea:

·         Preincalzeste cuptorul la 180 ° C.

·         Spala bine dovleacul, taie-l pe jumatate si indeparteaza semintele si pulpa, facand un sant pentru umplutura.

·         Se taie marunt pulpa scoasa impreuna cu semintele si se pune intr-o tigaie la foc mediu cu 2 linguri de ulei.

·         Toaca fin si adauga ceapa si usturoiul, amestecand continuu in timp ce alegi frunzele de salvie si toci rosiile uscate si castanele.

·         Se amesteca in tigaie cu orezul, afinele si cuisoarele, se adauga un varf de sare de mare si piper negru, un pic de vin rosu si se amesteca bine. Se prajeste timp de 10 minute sau pana cand se inmoaie, amestecand ocazional.

·         Impacheteaza amestecul strans in scobitura facuta in cele doua jumatati de dovleac, apoi preseaza cele doua jumatati ferm. Unge coaja dovleacului cu putin ulei, sare si piper.

·         Pune dovleacul in mijlocul unui strat dublu de folie de aluminiu, apoi impacheteaza-l bine. Coace preparatul timp de aproximativ 2 ore.

2.   Tabouleh din linte

Ingrediente necesare: 200 g linte, o gramajoara de ceapa de primavara, 200 g rosii cherry coapte, o legatura de patrunjel proaspat, o legatura de menta proaspata, ulei de masline extra virgin, o lamaie

·         Spala bine lintea, apoi gateste-o in apa sarata pana cand devine frageda. Se scurge si se lasa deoparte pentru a se raci.

·         Ceapa se taie si se toaca fin, se injumatatesc rosiile, apoi se toaca verdeturile.

·         Dupa ce se raceste, lintea se amesteca cu ceapa, rosiile, verdeturile si patru linguri de ulei. Se adauga sucul de lamaie la gust, se asezoneaza cu sare de mare si piper negru, apoi se serveste.

3.   Chutney cu rosii

Ingrediente necesare: 250 g de ceapa rosie, 500 g rosii de culori diferite, un ardei iute, 75 ml de otet din vin rosu, 140 g zahar brun.

Decojeste si toaca fin ceapa, toaca marunt rosiile si taie fin ardeiul iute.

Totul se pune intr-o tigaie si se amesteca bine. Se fierbe timp de 30 pana la 40 de minute, apoi se toarna intr-un borcan sterilizat si se lasa sa se raceasca.

Dieta vegana la copii

Este recomandata dieta vegana copiilor? Aceasta este intrebarea pe care si-o pun o multime de parinti care au ales acest stil de viata. Potrivit unui dietetician pediatric, dieta vegana poate fi sanatoasa si pentru copii, dar poate fi necesar sa faceti cateva modificari.

In primul rand, cei mici au nevoie de o cantitate mare de proteine, fiind in perioada de crestere. De aceea, este bine ca parintii sa se asigure ca le ofera acest aport de proteine.

De asemenea, parintii trebuie sa urmareasca orice impact emotional pe care il poate avea dieta vegana asupra copilului. Potrivit specialistilor, unii copii pot avea sentimente de separare atunci cand mananca altfel decat colegii lor. In acelasi timp, o dieta restrictiva sau foarte specializata poate duce la mai multe comportamente restrictive in timpul vietii, declara doctorii.

Daca parintii banuiesc ca o dieta il deranjeaza intr-un anumit fel pe cel mic, o discutie este absolut necesara pe aceasta tema.

SFATURI MEDICALE.RO