Procedura de curatare a ficatului si a vezicii biliare (Dr. Andreas Moritz)

 Recomand cu caldura tuturor prietenilor mei  :

Una dintre cele mai importante şi eficiente proceduri în vederea îmbunătăţirii sănătăţii dumneavoastră este curăţarea ficatului şi a vezicii biliare.
Acestă procedură durează 6 zile, şi culminează cu faza de eliminare propriu-zisă, ce se întinde pe o perioadă de 16-20 de ore. Cu aceasta, procedura de curăţare este încheiată.

Pentru eliminarea pietrelor biliare sunt necesare următoarele:
- Suc de mere - cel puţin 6 litri
- Sare amară – 4-6 linguri diluate în 720 mililitri de apă
(Atenţie: de multe ori în farmacii se vinde Sulfat de natrium, care are aproximativ acelaşi efect diuretic ca şi sarea amară. Sarea amară este însă Sulfat de magneziu. Sulfatul de natriu nu este folositor procedurii noastre, deoarece nu are acţiunea suplimentară de lărgire a căilor biliare, aşa cum o are Sulfatul de magneziu!!! Deci atenţie, cereţi Sulfat de magneziu, nu doar simplu Sare amară).
- Grapefruit proaspăt, cel mai bun este cel de culoare roz (sau la nevoie lămâie şi portocală - efectul este acelaşi) – aveţi nevoie de o cantitate din care să rezulte 180 de mililitri de suc
- Ulei de măsline presat la rece – 120 de mililitri.
- Două recipiente de câte o lumătate de litru, unul dintre ele cu capac.

Prima etapă – pregătirea curăţării
Beţi timp de 6 zile, în fiecare zi câte un litru de suc de mere (puteţi bea şi mai mult dacă suportaţi). Acizii din sucul de mere „înmoaie“ calculii (pietrele) biliare şi astfel facilitează eliminarea lor prin căile biliare. La persoanele sensibile pot apare balonări în primele zile, sau uneori, rar însă, diaree. Diareea este în principal provocată de ficat sau bilă (se poate recunoaşte datorită culorii maro/gălbui a scaunului). Fermentarea provocată de sucul de mere are ca efect lărgirea căilor biliare. Sucul de mere poate fi băut şi diluat cu apă, dacă vă simţiţi mai bine aşa. Beţi sucul de mere împărţit peste zi şi numai între mese (evitaţi să beţi sucul în timpul mesei, la puţin timp înaintea mesei sau mai devreme de 2 ore după o masă). Sucul de mere nu trebuie să înlocuiască cantitatea de lichide pe care o consumaţi în mod normal zilnic. Desigur, se recomandă folosirea sucului de la mere Bio, dar soiurile diferite de mere nu au nici o importanţă (nu trebuie să căutaţi un anumit soi de mere).

Deoarece sucul de mere conţine mulţi acizi, care eventual pot dăuna danturii, vă recomandăm ca după ce aţi băut sucul de mere, să vă clătiţi gura cu o apă de gură sau să vă spălaţi pe dinţi de câteva ori pe zi (în această prioadă). Pentru cazul în care aveţi o intoleranţă sau alergie la sucul de mere, vom reveni mai târziu la această problemă.

Recomandări pentru dieta alimentară în timpul acestor 6 zile
Pe perioada celor 6 zile pregătitoare este recomandabil să renunţaţi la alimente şi băuturi recisau răcite. Temperatura scăzută îngreunează activitatea ficatului şi prin aceasta şi succesul curăţării. Toate alimentele şi băuturile trebuie să fie calde sau cel puţin la temperatura camerei. Pentru a putea pregăti optimal ficatul pentru eliminarea pietrelor este recomandat a fi evitate următoarele produse: alimentele de origine animală, lactatele şi alimentele coapte şi/sau prăjite. De asemenea este contraindicată consumarea alcolului şi a alimentelor excentrice sau exotice.

Alegerea momentului optim pentru eliminarea pietrelor
Cel mai potrivit moment pentru eliminarea propriu-zisă a pietrelor este un sfârşit de săptămână, atunci când aveţi liber şi nu sunteţi sub stres. Este important să aveţi timp şi linişte pentru dumneavoastră. Deşi puteţi efectua o curăţare oricând, ea este cu atât mai eficientă atunci când este efectuată în perioada de descreştere a Lunii, deci între Luna Plină şi Luna Nouă. Deci calculând cele 6 zile pregătitoare, o cură poate începe cam cu 5-6 zile înainte de o Lună Nouă.

În cazul în care luaţi medicamente
Evitaţi să luaţi medicamente, suplimente nutritive sau vitamine pe perioada celor 7 zile. În privinţa medicamentelor, luaţi-le doar pe acelea care sunt absolut necesare. Este important ca ficatul, pe parcursul celor 6-7 zile, să fie cât mai mult uşurat în activităţile sale permanente, iar printre acestea desigur că se încadrează şi prelucrarea unor astfel de substanţe, fie de sinteză chimică, fie suplimente nutritive şi vitamine. O uşurare a activităţii ficatului va duce la o mai mare şansă de reuşită a eliminării pietrelor.

Curăţarea intestinului, înainte şi după curăţarea ficatului – spălătură intestinală
Un scaun regulat nu presupune automat faptul că intestinul, respectiv colonul este curat (curăţat). O spălătură intestinală (clismă) în perioada pregătitoare a curăţării propriu-zise, sau şi  mai bine în cea de-a a şasea zi a procedurii poate ajuta la eliminarea sau diminuarea unei senzaţii neplăcute sau a greţiei care poate apărea în timpul eliminării pietrelor. Curăţarea intestinului de asemenea împiedică o „scurgere înapoi” a amestecului cu ulei de măsline sau a mucusului intestinal. De asemenea ajută la o mai bună şi rapidă eliminare a pietrelor. Hidroterapia colonului este deci cea mai rapidă şi eficace metodă pentru a pregăti intestinul în vederea eliminării (evacuării) pietrelor, iar o astfel de hidroterapie o puteţi efectua la orice cabinet medical. Dar desigur şi acasă, cu ajutorul unui recipient special pentru clismă. Desigur că puteţi efectua o clismă şi după terminarea eliminării pietrelor, lucru care nu poate cu nimic dăuna, ci dimpotrivă.

Ce anume trebui să facem în cea de-a şasea zi a pregătirii eliminării pietrelor
Dacă în dimineaţa celei de-a şasea zile vă este foame, mâncaţi un mic dejun uşor, cel mai bine un terci de ovăz (Porridge). Evitaţi zahărul şi înlocuitorii acestuia (zaharina de exemplu), condimentele, laptele şi produsele derivate ale acestuia (unt, brânză, iaurt, etc.), şunca, ouăle, nucile, biscuiţii, fulgii de porumb, etc. Fructele şi sucurile proaspete ale acestora nu prezintă nici un pericol pentru procedura noastră. La prânz puteţi mânca legume fierte împreună cu orez fiert (cel mai bun este orezul de tip Basmati) pe care le puteţi uşor săra cu sare de mare nerafinată.

Încă o dată, pentru a fi foarte clar înţeleşi: pentru a evita senzaţiile şi stările neplăcute, nu mâncaţi (în această a şasea zi în mod deosebit) proteine sau grăsimi. Începând cu ora 14:00 nu mai mâncaţi sau beţi nimic în afară de apă (deci nici măcar ceai de nici un fel), căci altfel este foarte posibil că nu veţi elimina nici o piatră. După ora 14 (ora 2 după-amiaza din cea de a şasea zi) nu mai consumaţi nimic în afară de apă plată!!!

Eliminarea propriu-zisă a pietrelor din vezica biliară şi ficat
În seara celei de a şasea zi
Ora 18:00
Dizolvaţi 4-6 linguri de sar amară (sulfat de magneziu) în 720 mililitri de apă minerală plată. Această cantitate este suficientă pentru patru porţii de câte 180 mililitre (circa ¾ dintr-un pahar de apă, dar cel mai bine este să măsuraţi cu un pahar gradat). Beţi prima porţie de 180 de mililitri. După ce aţi băut prima porţie, puteţi bea ceva apă, pentru a sterge gustul neplăcut. Sau puteţi adăuga la cele 180 de ml de soluţie de sare amară un pic de zeamă de lămâie proaspătă pentru a îmbunătăţi un pic gustul. Unele persoane preferă să bea soluţia cu un pai, pentru a evita contactul foarte direct cu papilele gustative ale limbii. După ce aţi băut soluţia puteţi să folosiţi un pic de apă de gură de calitate pentru a vă clăti gura, sau să vă spălaţi pe dinţi.

Efectul principal al soluţiei de sare amară este acela de a lărgi căie biliare şi astfel de a favoriza eliminarea blândă a pietrelor. Pe deasupra soluţia de sare amară curăţă intestinul şi astfel împiedică o blocare a pietrelor în acesta. În cazul în care sunteţi alergici la sarea amară, sau pur şi simplu nu o puteţi înghiţi din cauza gustului, puteţi folosi citrat de magneziu în cantităţi mici.

Ora 20:00
Acuma beţi cea de a doua porţie din soluţie, deci încă 180 de mililitri.

In dupa amiaza si seara acestei zile beti apa calda ( cum va este posibil ) pentru a relaxa si ajuta ficatul

Ora 21:30
Dacă până la această oră nu aţi avut încă în ultimele 24 de ore scaun şi nu aţi efectuat în ultimele 24 de ore nici o spălătură intestinală (clismă), efectuaţi acuma o spălătură intestinală (cu cel puţin un litru de apă). În acest mod veţi goli intestinul, deci veţi face drum liber eliminării pietrelor.

Ora 21:45
Spălaţi un grapefruit rosu (sau o lămâie şi o portocală). Stoarceţi sucul şi filtraţi (separaţi) pulpa fructului din suc. Aveţi nevoie de 180 deml de suc. Amestecaţi puternic sucul de grapefruit cu 120 de ml de ulei de măsline până obţineţi un amestec apos, omogen. În mod normal trebuie să beţi acest amestec la ora 22:00. Dacă aveţi senzaţia că trebuie să mai mergeţi la toaletă, puteţi amâna băutul amestecului respectiv cu maximum 10 minute.

Ora 22:00
Plasaţi-vă lângă pat, dar încă nu vă întindeţi în el. Beţi amestecul respectiv de grapefruit şi ulei de măsline, pe cât posibil dintr-o singură înghiţitură. Pentru cei mai sensibili, şi acest amestec poate fi eventual băut cu ajutorul unui pai, astfel încât gustul să nu deranjeze prea tare. Marea majoritate a oamenilor însă nu au probleme cu băutul acestui amestec. Perioada în care trebuie să beţi amestecul respectiv nu trebuie să fie mai lungă de 5 minute.

După ce aţi băut tot lichidul respectiv, ÎNTINDEŢI-VĂ IMEDIAT ÎN PAT. Acest lucru este DEOSEBIT DE IMPORTANT pentru a putea elimina pietrele din vezica biliară. Stingeţi lumina şi întindeţi-vă pe spate cu 1-2 perne sub partea superioară a corpului (cap, umeri, spate). Trebuie să aveţi capul plasat la un nivel superior burţii. Dacă această poziţie vă este incomodă, culcaţi-vă pe partea dreaptă şi trageţi genunchii în direcţia capului (poziţia foetusului). Rămâneţi cel puţin 20 de minute complect nemişcat. Nu vă mişcaţi şi încercaţi să nu vorbiţi deloc. Stati  de preferinta la caldura, cu o perna electrica calda pe zona ficat ( sau o sticla cu apa fierbinte pe zona ficatului ). Concentraţi-vă asupra ficatului. Este posibil chiar să simţiţi mişcări (ale pietrelor) în căile biliare. Nu veţi avea dureri, deoarece magneziul din sarea amară va lărgi şi relaxa căile biliare şi va acţiona ca un „unguent” favorizând trecerea pietrelor. Dacă puteţi încercaţi să dormiţi.

Dacă pe parcursul nopţii daca simţiţi nevoia de a merge la toaletă, faceţi aceasta. Însă verificaţi în toaletă dacă nu cumva pietrele (de regulă în această fază cele mai mici, de culoarea mazărei sau maronii) au şi început să fie eliminate. Este posibil ca pe parcursul nopţii sau a doua zi dimineaţă să vă simţiţi un pic rău, adică să vă fie greaţă. Acest lucru se datorează în primul rând eliminării bruşte a pietrelor şi mucusurilor din vezica biliară şi din ficat, ceea ce face ca acestea să împingă uleiul de măsline înapoi în stomac. Greaţa însă va dispare treptat pe parcursul dimineţii.

A doua zi dimineaţa
Ora 06:00-06:30
După ce vă treziţi, dar nu înainte de ora 6 dimineaţa, beţi a treia porţie de soluţie de sare amară (180 de ml). Dacă sunteţi însetat, beţi un pahar de apă caldă înainte de a bea soluţia de sare amară. În continuare rămâneţi liniştit, citiţi sau meditaţi. Dacă sunteţi foarte obosiţi, puteţi eventual să dormiţi mai departe, deşi este de dorit ca poziţia corpului să fie pe cât posibil verticală, nu orizontală. Marea majoritate a persoanelor se simt însă bine, şi unele persoane chiar practică forme uşoare de gimnastică, cum ar fi de exemplu forme facile de Yoga. Daca dupa aceasta portie de solutie de sare amara nu ati iesit la toaleta, beti apa calda, dupa posibilitatea oraganismului de a primi, 1 pana la 3 litri apa calda (dupa cum tolerati fara sa apara senzatia de greata ) si folositi ceva cald pe zona ficatului.

08:00-08:30
Acum beţi cea de a patra porţie de soluţie de sare amară (180 de ml).

10:00-10:30
Acum puteţi să beţi un suc de fructe proaspăt presat. O jumătate de oră mai târziu puteţi să mâncaţi două-trei bucăţi de fruct. Iar o oră mai târziu puteţi lua un mic dejun uşor. Seara, cel mai târziu a doua zi dimineaţa veţi simţi primele semne de învigorare şi îmbunătăţire a stării generale. 
Pe parcursul următoarelor câteva zile mâncaţi numai mâncăruri uşoare, astfel încât ficatul şi vezica biliară să nu fie supuse la eforturi. Nu uitaţi că aceste două organe au „suferit” modificări însemnate în această perioadă (deşi fără să apară efecte secundare) astfel încât ele trebuiesc o vreme menajate.

Rezultatele pe care le puteţi aştepta după o procedură de curăţare

Pe parcursul dimineţii şi posibil şi al după-amiezii de după procedura de curăţare veţi avea de câteva ori scaun apos. Va fi în principal vorba la început de resturi alimentare amestecate cu pietre biliare, ulterior doar de apă şi pietre biliare. Majoritatea pietrelor biliare sunt de culoare verde (ca la bobul de mazăre) şi vor pluti la suprafaţa apei, deoarece sunt formate din lichidul biliar (fiere). Pietrele au diferite nuanţe de verde, uneori de un verde intens şi pot avea strălucirea unor pietre preţioase. Această culoare este dată doar de fierea din ficat. Mărimea, culoarea şi forma pietrelor biliare este diferită. Pietrele de culoare deschisă sunt cele mai recente („tinere”). Pietrele de culoare închisă (mergând până la negru) sunt cele mai vechi. Unele sunt de mărimea unui bob de mazăre sau mai mici, altele însă pot atinge mărime de 2-3 centimetrii în diametru. Este posibil ca după o singură procedură să eliminaţi mai multe duzini, până la sute de pietre de diferite mărimi şi forme.

Căutaţi în scaun pietrele de culoare galben-maronie sau/şi albă. Acestea sunt mai grele şi este posibil să se scufunde în apă, împreună cu materia fecală. Este vorba de pietrele biliare care sunt calcifiate, întărite, şi care conţin substanţe toxice grele şi un anumit procent de colesterol. Poate pietrele de culoare verde sau galbene sunt moi precum plastelina, datorită acţiunii sucului de mere. (Căutarea aceasta poate fi un pic cam „neplăcută”, dar cred că această neplăcere poate fi învinsă de curiozitatea de a vedea cu proprii ochi ce anume aţi eliminat. Este poate aici recomandabil ca în loc de closet să folosiţi o oală de noapte.)

De asemenea este posibil ca în apa din closet să plutească la suprafaţă un strat de spumă albă sau galbenă. O astfel de spumă constă din milioane de cristale de colesterol, cristale de formă ascuţită şi deci care pot cauza răniri (sgârieturi sau chiar tăieturi) ale căilor biliare. Tocmai de aceea este important ca şi aceste microcristale să fie eliminate.

Încercaţi să evaluaţi cantitatea de pietre eliminată. Pentru a elimina pe termen îndelungat inflamaţiile, alergiile, durerile de spate şi multe alte probleme de sănătate sau eventual a preveni viitoare probleme de sănătate, este necesar să eliminaţi toate pietrele. Pentru aceasta sunt necesare cel puţin 6 astfel de proceduri de curăţare, care pot fi efectuate într-un ritm de una pe lună. (În orice caz nu mai frecvent de una la 2-3 săptămâni, cu alte cuvinte, trebuiesc cel puţin 2-3 săptămâni de pauză între două proceduri). Dacă nu puteţi respecta acest ritm, nu este rău dacă lăsaţi mai mult timp între două proceduri. Ceea ce este însă important este ca o dată începută acţiunea de eliminare a pietrelor, ea să fie continuată până ce la două proceduri consecutive nu veţi mai observa eliminare de pietre. Poate fi mai neplăcut pentru ficatul Dvs. ca timp de 3-4 luni să îl lăsaţi doar „pe jumătate curăţat”, decât să nu îl curăţaţi deloc!

Ficatul va funcţiona imediat după curăţare cu mult mai bine iar Dvs. veţi remarca o rapidă îmbunătăţire a stării generale de sănătate. Eventualele dureri vor ceda repede, vă veţi recupera energetic şi veţi avea un spirit mai clar.

Totuşi timp de câteva zile este posibil ca pietrele din regiunile intrene ale ficatului să migreze luând locul celor eliminate, ceea ce poate face ca unele simptome să recidiveze. Şi este posibil ca astfel să fiţi dezamăgiţi după câteva zile de bună-stare fizică. (Tocmai şi de aceea este necesară efectuarea a cel puţin 6 astfel de proceduri în serie). Totuşi capacitatea de regenerare şi recuperare a ficatului se va îmbunătăţii simţitor şi astfel acest extrem de important organ va funcţiona mult mai eficient.

Atâta timp cât încă mai sunt prezente mici pietre care pot migra din canalele biliare mici în cele mari şi astfel pot duce (prin coagulare între ele) la formarea de noi pietre mari, simptome precum durerile de cap, spate sau urechi, dificultăţile de digestie, balonările, iritabilitatea şi excitabilitatea pot reveni, chiar şi dacă, desigur, într-o formă atenuată.

Atunci când în urma unei proceduri de curăţire nu mai sunt eliminate pietre (ceea ce de regulă se petrece dup 6-8 proceduri, dar uneori este posibil chiar după 10-12, de la caz la caz), puteţi să consideraţi că ficatul Dvs. este sănătos şi eliberat de pietre. 
După aceasta este de recomandat ca o procedură de curăţare să fie efectuată la fiecare 6 luni, deci de circa 2 ori pe an, cu scop preventiv. Fiecare astfel de procedură de curăţare va revitaliza ficatul şi-l va elibera de toxinele care se adună inevitabil în el.

De remarcat: Nu efectuaţi niciodată o procedură de curăţare atunci când suferiţi de o boală acută, fie ea chiar şi un simplu guturai. Mai întâi eliminaţi starea acută de boală, şi de abea după aceea puteţi efectua o procedură de curăţare. Suferiţi însă de o afecţiune cronică, atunci procedura de curăţare este cu atât mai recomandabilă, având în vedere că o curăţare a ficatului este cel mai bun lucru pe care-l puteţi face pentru Dvs. într-o astfel de situaţie.

Indicaţii importante; a se citi cu mare atenţie!
Curăţarea ficatului este una dintre metodele cele mai valoroase şi eficiante pentru recuperarea stării Dvs. de sănătate. Procedura este lipsită de riscuri, atâta timp cât se respectă riguros condiţiile prezentate mai sus. Nu efectuaţi o astfel de procedură „din auzite”, din cele ce v-au fost povestite de vreun prieten sau vreo cunoştinţă.

Este posibil ca în procesul de eliminare a pietrelor biliare, unele dintre acestea să rămână în colon. Acest lucru poate fi uşor remediat cu ajutorul unei terapii hidro-colon, cel mai bine efectuată la un cabinet medical, sau al unei clisme. O astfel de „spalare” a colonului este recomandabil a se face la 2-3 zile după procedura de curăţare. În cazul în care aceste pietre nu vor fi eliminate, se poate ajunge la o inflamaţie, infecţie, la dureri de cap şi/sau burtă, etc. Aceste pietre pot, pe termen îndelungat, constitui focare de toxicitate. Cel mai bun lucru este să fă fie efectuată o terapie hidro-colon de către un terapeut specializat. În cazul în care nu este posibil acest lucru, în dimineaţa zilei în care aţi hotărât să faceţi o clismă, beţi un pahar de apă caldă în care aţi diluat o linguriţă de sare amară.

Curăţarea intestinului şi a rinichilor:  
Chiar dacă procedura de curăţare a ficatului în sine duce la rezultate uimitoare, în mod ideal această procedură ar trebui ar trebui efectuată după ce a fost făcută o curăţare a intestinului şi a rinichilor (în această ordine deci, mai întâi intestinul şi apoi rinichii). Curăţarea intestinului are scopul de a uşura eliminarea rapidă a pietrelor. Curăţarea rinichilor are ca scop eliminarea mai uşoară a toxinelor care vor fi eliminate pe parcursul procedurii de curăţare a ficatului şi bilei, fără a împovăra suplimentar aceste ultime două organe. Deci dacă nu aveţi probleme cu rinichii, cu litiazele renale, cu inflamaţii ale vezicii urinare, etc. puteţi liniştit să efectuaţi o curăţare în ordinea Intesti-Ficat-Intestin. Totuşi efectuaţi după aceasta şi o curăţare a rinichilor. O curăţare a rinichilor trebuie făcută cel puţin o dată la 2-3 curăţări ale ficatului, şi încă una atunci când ficatul este complet curăţat.

Persoanele care au un intestin „înfundat, blocat”, sau care suferă de mult timp de constipaţie trebuie să ia în considerare efectuarea a 2-3 curăţări intestinale înainte de a planifica o curăţare a ficatului. Încă o dată trebuie foarte clar spus: este deosebit de important să efectuaţi o curăţare a intestinului la cel mult 3 zile după o curăţare a ficatului! Deoarece poate exista pericolul ca pietre din ficat sau bilă să rămână, împreună cu alte toxine, în intestin. Şi deci este absolut necesar pentru sănătatea Dumneavoastră efectuarea unei astfel de curăţări intestinale.

Aveţi dificultăţi cu procedura de curăţare a ficatului?
Intoleranţă la sucul de mere
Dacă dintr-un motiv sau altul nu puteţi suporta sucul de mere, în locul acestuia puteţi folosi următoarele plante: Gold Coin Grass (Lysimachia christinae; Jin Qian Cao în medicina chineza; Lysimachia Herb) şi Bupleurum falcatum (Urechea iepurelui?). Aceste plante se pot găsi preparate sub formă de tinctură sub numele de Gold Coin Grass (GCG). Sucul de mere este un produs foarte eficient pentru inmuierea şi mobilizarea pietrelor. Sucul de Cramberry conţine de asemenea acizi care se găsesc în sucul de mere, şi de aceea poate fi folosit ca înlocuitor al acestuia.

Plantele menţionate mai sus au de asemenea calitatea de a înmuia pietrele şi pot fi folosite în perioada de pregătire a curăţării ficatului, dar pe o perioadă mai îndelungată decât sucul de mere sau sucul de Cramberry. Dozajul corect pentru tinctura din respectivele plante este de o lingură (circa 15 ml) o dată pe zi pe stomacul gol, circa 30 de minute înainte de micul dejun. Trebuie să luaţi tinctura circa 8-9 zile înainte de procedura de curăţare propriu-zisă.

Intoleranţă la sarea amară
În cazul în care sunteţi alergici la sarea amară, sau pur şi simplu nu o puteţi suporta, puteţi folosi citratul de magneziu, care însă nu este atât de eficient ca şi sarea amară. Citratul  de magneziu îl puteţi procura din farmacii.

Intoleranţă la uleiul de măsline
Dacă sunteţi alergici sau nu puteţi suporta uleiul de măsline, atunci puteţi folosi uleiul din nucile Macadamia, uleiul de floarea soarelui presat la rece sau alte uleiuri presate la rece, cu excepţia uleiului de rapiţă. Doresc totuşi să atrag atenţia că uleiul de măsline presat la rece („Extra Vergine”) este cel mai eficient.

Suferiţi de o afecţiune a vezicii biliare sau nu mai aveţi de loc vezică biliare (v-a fost operată)
În cazul în care suferiţi de o afecţiune a vezicii biliare sau pur şi simplu aceasta v-a fost îndepărtată printr-o operaţie este foarte posibil ca să fie necesară administrarea sucului de Cramberry sau a tincturii de plante Gold-Coin-Grass pe o perioadă de  2-3 săptămâni.

O recomandare generală ar fi aceea de a lua un supliment de fiere. Fără vezica biliară este foarte probabil că nu veţi mai produce o suficientă cantitate de fiere pentru a putea digera complect alimentele. Discutaţi această problemă cu medicul Dvs. pentru a vă sfătui care anume produs ar fi cel mai indicat pentru un caz sau altul.

Pentru cei care nu au voie să bea suc de mere
Există persoane care au probleme cu administrarea cantităţii de suc de mere necesare în vederea procedurii de curăţare. De regulă sunt cuprinse în această categorie persoanele care suferă de diabet, hiopglicemie, infecţii fungice (Candida), cancer sau ulcere la stomac.

În toate aceste cazuri se poate folosi acidul de mere sub formă de pulbere. Faza pregătitoare a procedurii propriu-zise rămâne aceeaşi, necesarul de cel puţin l litru de suc de mere fiind însă înlocuit cu o jumătate de linguriţă de pulbere amestecată în 2-4 pahare de apă la temperatura camerei. Beţi acest amestec cu înghiţituri mici şi împărţit peste zi. Acidul din mere îl puteţi procura şi prin Internet. Toate podgoriile folosesc acest acid în procesele de producere a vinului.

Sucul de Cramberry conţine de asemenea mult acid de mere şi poate fi folosit în perioada pregătitoare eliminării (1/3 suc amestecat cu 2/3 apă, de 3-4 ori pe zi timp de 6 zile). El poate fi amestecat şi cu suc de mere. Rezultatele sunt şi mai bune dacă veţi bea ceva suc de Cramberry începând deja cu 2-3 săptămâni înainte de procedura de curăţare a ficatului.

O altă alternativă este tinctura de Gold Coin Grass. Administrarea este aceeaşi cu cea prezentată în cadrul paragrafului dedicat intoleranţei la sucul de mere. Puteţi proba la o procedură de curăţare suc de mere combinat cu suc de Cramberry, iar la o a doua tinctura din respectivele plante. Astfel veţi putea singuri constata care anume substanţe vi se potrivesc dumneavoastră mai bine.

O altă variantă ar fi folosirea oţetului de mere: amestecaţi 1-2 linguri de oţet într-un pahar cu apă şi beţi 4 astfel de pahare timp de 6 zile.

Procedura de curăţare a ficatului nu a dat efectul dorit
În unele cazuri rare nu se obţine efectul scontat după o procedură de curăţare. În cele ce urmează vă prezint câteva cauze care pot duce la o astfel de situaţie:

Este foarte probabil ca la o persoană căile biliare din ficat să fie atât de „înfundate”, încât sucul de mere, ca urmare a structurii compacte a pietrelor, să nu ducă la o înmuiere şi dislocare a acestora din prima încercare. La unele persoane pietrele apar (sunt eliminate) de abia după o a doua sau a treia procedură.

Chanca Piedra (Phyllanthus niruri) o plantă originară din America Latină, în traducere „Sparge piatra” şi din păcate mai puţin cunoscută la noi poate ajuta foarte eficient la eliminarea pietrelor din ficat şi bilă, mai ales în cazul în care pietrele sunt deja intărite (calcifiate). Din planta uscată se poate prepara ceai pe care îl puteţi bea pe o durată relativ lungă de timp. Pentru procedura de curăţare se recomandă ca înaintea începerii acesteia să folosiţi extract de Chanca Piedra, 20 de picături într-un pahar cu apă, de trei ori pe zi, cel puţin 2-3 săptămâni înainte de începerea procedurii.

O altă metodă pentru sprijinirea eliminării pietrelor este înmuierea unei bucăţi de flanel (stofă) în oţet de mere cald şi aplicarea acesteia pe zona ficatului şi a vezicii biliare timp de 20-30 de minute, timp în care trebuie să staţi culcat în pat.

Plantele Enţian chinezesc (Gentiana cracifiles sau Gentiana macro phylla) şi Bupleurum falcatum sunt cunoscute a avea acţiune de eliminare a „înfundării” căilor biliare din ficat, şi astfel constituie un bun sprijin premergător unei proceduri de curăţare. Aceste plante se pot procura sub formă de tinctură, fiind deseori de găsit sub denumirea de Bitter chinezesc. Dozajul corect pentru această tinctură este de ½  de linguriţă (circa 5 ml) o dată pe zi pe stomacul gol (30 de minute înaintea micului dejun). Se recomandă folosirea tincturii timp de 3 săptămâni înainte de începerea fazei pregătitoare a unei proceduri de curăţare (deci înainte de a începe cu sucul de mere sau cu variantele propuse în locul acestuia).

Recţiile de purificare neplăcute vor dispare după 3-6 zile. Ele pot fi ameliorate dacă veţi bea apă ionizată caldă şi veţi păstra intestinul curat. O altă metodă ar fi aceea de a bea 3 linguri de suc de lămâie curat, fără zahăr, cu 15-30 de minute înaintea micului dejun. În acest fel veţi stimula vezica biliară.

Este posibil ca să nu fi urmat corect indicaţiile pentru procedura de curăţare. Este suficient ca anumite elemente să fie omise sau ca datele de timp să fie modificate pentru a nu mai ajunge la o eficientă eliminare şi curăţare. În cazul multor persoane curăţarea ficatului nu funcţionează fără o curăţare anterioară a intestinului gros. Reziduurile şi gazele adunate în acesta împiedică o circulaţie eficientă a fierei şi blochează caile pentru pătrunderea uleiului de măsline în tractul gastro-intestinal. Cel mai bun moment pentru o terapie de curăţare a colonului (colon-hidro-terapie) este în ziua propriu-zisă aleasă pentru eliminare (de regulă deci în cea de a şasea zi).

Durerile de cap şi greaţa din ziua de după curăţarea propriu-zisă
În majoritatea cazurilor aceste simptome apar ca urmare a unei incorecte respectări a pregătirii procedurii şi/sau a procedurii propriu-zise. În unele cazuri rare este posibil ca şi după curăţarea propriu-zisă să mai fie eliminate pietre. Toxinele care însoţesc aceste pietre pot ajunge în circuitul sangvin şi astfel provoca greaţă şi neplăceri. În astfel de cazuri este recomandată folosirea unei jumătăţi de pahar de suc de mere timp de 7 zile (sau atâta timp cât persistă senzaţia de graţă). Beţi sucul de mere cu 30 de minute înaintea micului dejun.

De asemenea este necesară o spălătură intestinală (clismă sau Colon-Hidro-Terapie) suplimentară, pentru a facilita eliminarea pietrelor care au fost puse în mişcare mai târziu. De asemenea folosirea apei ionizate (aşa cum a fost descrisă mai sus) ajută la eliminarea reziduurilor şi toxinelor din organism. Puteţi adăuga la această apă suplimentar o bucăţică de ghimbir, lucru care va ajuta la o şi mai rapidă îndepărtare a senzaţiei de greaţă. De asemenea sunt folositoare 2-3 căni de ceai de muşeţel, plantă despre care se ştie că ajută şi ea la „spargerea pietrelor”.

Senzaţie de greaţă pe parcursul curăţării
Dacă aţi respectat întocmai indicaţiile pentru pregătirea procedurii şi procedura propriu-zisă, atunci nu trebuie să vă faceţi griji în cazul în care nu vă veţi simţi tocmai bine în această preioadă. Chiar dacă aşa ceva se întâmplă rar, se poate totuşi ca pe parcursul nopţii în care efectuaţi eliminare să fie nevoie să vomaţi sau să vă fie greaţă. Aşa ceva se întâmplă de obicei datorită forţei cu care fierea din vezică sau pietrele sunt eliminate, ceea ce face ca uleiul de măsline să fie „împins” înapoi în stomac, fapt ce cauzează o stare de greaţă. Într-un astfel de caz este posibil ca fenomenul de eliminare a pietrelor să nu fie resimţit ca o durere înţepătoare, ci ca o trecere (un pasaj) lină, blândă.

Pe parcursul celor 12 curăţări pe care mi le-am efectuat mie (este vorba despre autor – Dr. Andreas Moritz) mi s-a întâmplat să am o noapte rea, în care am vomat relativ mult din amestecul cu ulei de măsline, dar totuşi eliminarea pietrelor a fost la fel de eficientă ca şi în celelalte cazuri (uleiul de fapt îşi făcuse deja treaba, anume aceea de a elibera pietrele din căile biliare unde erau blocate). Dacă vi se întâmplă şi Dvs. aşa ceva, gândiţi-vă că este doar o noapte neplăcută. Dar nu atât de neplăcută ca o operaţie de eliminare a pietrelor din vezica biliară, operaţie însoţită de dureri şi de o lungă perioadă de recuperare ce poate dura luni de zile până ce ţesuturile se închid şi cicatrizează.

,…………………………………………..

Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse E-uri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun, conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac, imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10 centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat (ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie cristalele de colesterol. Colesterolul bun este un element de baza in constructia tuturor tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice muschi, in peretii organelor, etc. Dar colesterolul in exces este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare. Numai ca aceste cristale de colesterol au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp, atrag tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat, aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele, calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet, durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si medicina are un singur remediu: operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.

Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu - este un simplu laxativ puternic, foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie – operatia. Dar, in cazul in care fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii, ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari sub forma de pastile, dupa masa, pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie (rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani), care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala, depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson, Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere, vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si se depune pe peretii acestora, ingrosandu-i sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat, inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer, etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii se fac ca nu stiu cum functioneaza organismul nostru.

EPUIZAREA SUPRARENALELOR

 EPUIZAREA SUPRARENALELOR!  

Dr. Sorina Soescu

SINDROMUL DE EPUIZARE SUPRARENALE – PROBLEMA DE SĂNĂTATE NR.1 a prezentului
  Am revenit cu un articol sintetic despre această problemă de sănătate, întrucât crește alarmant numărul celor care manifestă simptomele sale, medicina ”alopată” nu recunoaște simptomele acestei tulburări, pacienții sunt plimbați de la un medic la altul, de la cardiolog, la endocrinolog, de la internist la psihiatru – și sunt tratați inutil cu medicamente chimice – iar tulburările se accentuează și suferințele devin din ce în ce mai mari.
Sunteți invitați să răspândiți informația la cât de multe persoane cunoașteți, întrucât puteți ajuta multă lume să recunoască ce se întâmplă și să ia măsurile necesare. 
 Adulți și copii deopotrivă suferă de slăbiciune masivă a suprarenalelor.
Este o afecțiune care nu se vede la nici o investigație, apar doar semne indirecte ale suferinței suprarenalelor pe analizele de laborator și semne clinice foarte clare – pentru cei care le înțeleg. 
 Suprarenalele – sau glandele de stres, sunt glande care aparțin sistemului endocrin al corpului (considerat ”guvernul” corpului omenesc, sau sistemul de coordonare a activității tuturor celorlalte părți ale corpului). Aceste glande sunt de dimensiunea unor cireșe mai mari și sunt localizate în partea de sus a rinichilor (undeva în partea de jos a coastelor, în regiunea lombară).
Sunt printre cele mai importante glande ale corpului, ocupându-se de adaptarea noastră la mediul înconjurător, cu toate stresurile sale.

Funcțiile acestor glande vitale sunt:
** adaptarea la stres (prin secreția de adrenalină și noradrenalină) – de la stres fizic (efort fizic, alergare, muncă fizică etc), la cel emoțional sau mental (suprasolicitare intelectuală). După o ceartă de câteva minute, corpul are nevoie de 5-6 ore să elimine cantitatea de adrenalină eliberată.
** acțiune anti-inflamatorie și anti-alergică – suprarenalele eliberează cortisol, o substanță care ajută celulele corpului să neutralizeze acizii rezultați din diferite procese, care pot irita și răni celulele (le ”inflamează”) sau să neutralizeze diferitele substanțe toxice ce pot pătrunde în organism (polenuri, viruși, bacterii etc) – având contribuție importantă la imunitate.
** funcție esențială în utilizarea mineralelor (calciu, magneziu, fier etc) la nivel celular. Hormonii mineralocorticoizi eliberați de suprarenale sunt esențiali pentru folosirea mineralelor în corp (dacă ei nu funcționează bine, se iau degeaba toate suplimentele minerale sub formă de tablete, căci tot nu pot fi folosite de către corp).
** reglarea glicemiei corpului – prin hormonii glucocorticoizi (scăderea glicemiei este întotdeauna un semn al slăbiciunii suprarenalelor – iar hipoglicemia, cu simptomele tip „gol în stomac, slăbiciune, leșin, tremur al mâinilor, transpirații reci, ameliorată dacă mănâncă ceva dulce este o indicație clară a problemelor suprarenalelor)
** reglarea funcțiilor sexuale – prin hormonii sexosteroizi (suprarenalele sintetizează testosteron și progesteron la femei și la bărbați, în cantități diferite desigur, contribuind la echilibrul funcțiilor sexuale la ambele sexe)
** reglarea presiunii arteriale a corpului (alături de rinichi, suprarenalele contribuie majoritar la menținerea tensiunii arteriale, hipotensiunea fiind un semn clar al slăbiciunii acestor glande)
** împreună cu celelalte glande endocrine, suprarenalele mențin conexiunea cu hipofiza (glanda ”șefă” a tuturor glandelor endocrine) și influențează funcția întregului ax endocrin (în special a tiroidei, paratiroidelor, dar și a ovarelor, pancreasului, timusului, epifizei și desigur, hipofizei). 
 
Semnele clinice principale ale epuizării suprarenalelor:
** stare de lipsă de energie, lipsă de putere, oboseală și lipsa forței vitale (ca și cum corpul fizic, dar și mintea, rămân ”fără baterie”)
** ocazional, stări de rău intens, cu slăbiciune, transpirații și leșin, ce pot fi însoțite de palpitații și amorțeli ale mâinilor (sau feței), încleștări ale mâinilor sau spasme (confundate cu ”lipsa de calciu” – de fapt, o proastă folosire a calciului în țesuturi, o acidoză intensă la nivelul sistemului limfatic, care nu mai poate fi echilibrată de un organism din ce în ce mai slăbit). Perfuziile cu săruri și injecțiile cu calciu ajută aceste stări pentru că alcalinizează (echilibrează, tamponează) acidoza existentă. Dar NU vindecă principala cauză a problemei – acidoza limfatică, provocată de slăbiciunea suprarenalelor și a rinichilor.
** În situații de suprarsolicitare (fizică, emoțională, intelectuală – la școală, înainte de examene, în situația bolii sau decesului unor membrii ai familiei) – apar ”crize” de ”atacuri de panică” (așa sunt denumite popular, întrucât nimeni nu explică simptomele apărute) – de fapt, veritabile momente de epuizare a suprarenalelor – palpitații intense (hipotensiunea dată de slăbiciunea suprarenalelor/rinichilor determină cordul să bată mai rapid, să poată duce sângele până în periferie) cu stări de sufocare (de la nod în gât, până la presiune pe piept și respirație greoaie). Multe dintre crizele de ”astm bronșic” cu componentă spastică sunt reale crize de slăbiciune a suprarenalelor – de aceea prednisonul are efect benefic (pentru că suprareanele nu mai secretă propriul cortisol, care are acțiune calmantă, anti-inflamatoare și antispastică). 
Senzația persoanei este că ”este pe moarte”, frica este intensă (semn că suprarenalele și-au epuizat secrețiile de adrenalină și nu mai pot ajuta adaptarea la stres), apar: tremur, slăbiciunea corpului, transpirație, chiar leșin.
** Crizele tip ”atac de panică” apar și dispar, de multe ori fără legătură cu stresurile aparente (mai ales când suprarenalele sunt foarte slăbite); iar faptul că medicii la care merg pentru ajutor nu înțeleg ce li se întâmplă pacienților îi determină pe pacienți să intre în stări de anxietate, chiar depresie. Realitatea este că apar treptat din ce în ce mai multe simptome, aparent nelegate între ele – dar toate provenind din acest dezechilibru din ce în ce mai marcat al suprarenalelor.
**Tulburările de somn apar destul de repede – dificultatea de adormire seara, cu hiper-activitatea minții sau trezirea peste noapte, la orele 3-4 dimineața și dificultatea de readormire, trezirea grea dimineață, cu senzație de oboseală (chiar după un somn de 8-9 ore). Progresiv, aceste tulburări de somn se transformă în insomnii severe, greu de tratat cu medicamente – pentru că nici un sedativ sau tranchilizant nu se adresează, de fapt, cauzei problemei – slăbiciunea suprarenalelor (cu staza limfatică în partea de sus a capului și blocarea activității glandei epifize, responsabilă de calitatea somnului).
** Blocajul epifizei/hipofizei, determinat de slăbiciunea suprarenalelor duce și la dispariția bucuriei vieții, a viziunii optimiste asupra lumii, apare un văl de ”ceață pe creier”, persoana devine confuză, buimacă, iritabilă, nefericită, nemulțumită – caută consolare în aspecte materiale ale vieții (mâncat, cumpărături, relații), merge la specialiști (doctori, psihiatri, psihologi, terapeuți, preoți) – dar nimeni și nimic nu pare să o ajute.
** Apar probleme de atenție, de concentrare și de memorie (atât la adulți, cât și la copii), dificultăți ale activității intelectuale – persoana ia decizii proaste la multe nivele și se simte din ce în ce mai vinovată de propria inadecvare. 
Scade încrederea în propriile puteri, apare o auto-critică intensă care accentuează și mai mult slăbiciunea suprarenalelor (se intră într-un cerc vicios interior care se auto-întreține și este greu de rupt). 
  
În planul fizic apar:
** probleme de vedere (vederea în ceață la distanță, probleme de citire, crește presiunea intra-oculară – 80% dintre cazurile de glaucom se datorează slăbiciunii suprarenalelor), dar și probleme precum orjelete (urcioare) care se tot repetă, secreții lacrimale intense (lăcrimare intensă la vânt, lumină, praf), infecții repetate (conjunctivite) și tendința la a forma chistulețe în pleoape. 
Un semn clar al slăbiciunii suprarenalelor este umflarea în unghiul intern al ochilor, între rădăcina nasului și colțul interior al ochilor – multă lume are pleoapele umflate acolo. Sau depunerea de colesterol (xanthelasmata) în acel unghi intern al ochilor (la cei cu slăbiciunea suprarenalelor, care mănâncă grăsimi – uleiuri, alune, semințe, etc). Senzația de ochi grei, de pleoape grele – reprezintă ale semne ale stagnării limfatice în zona capului, determinată de slăbiciunea suprarenalelor.
** Probleme cu nasul – sinuzita este semn precoce al slăbiciunii suprarenanelor, la fel și rinita alergică, sau mucusul nazal persistent (cu ”tras nasul” în mod continuu, la copii sau adulți) sau suflat nasul continuu
** Probleme cu urechile – senzație de presiune în urechi, episoade frecvente de otite, dar mai ales țiuituri în urechi persistente, amețeli și tulburări precum răul de mișcare – sunt semne clare ale slăbiciunii suprarenalelor/rinichilor și afectarea circulației sângelui în periferie.
** Probleme cu pielea feței – erupții tip acnee, diferite dermatite, mătreața capului, căderea părului sau îngrășarea lui rapidă, uscăciunea pielii feței cu apariția ridurilor (aici, slăbiciunea suprarenalelor este combinată cu cea a paratidroidelor, care se ocupă de fermitatea țesuturilor corpului), erupții precum herpesul și bubele dulci. Adolescenți cu suprarenalele slăbite sunt duși la medici dermatologi și tratați cu medicamente, toxine pentru piele, fără a identifica reala cauză a problemei cu care se confruntă (suprarenalele sunt foarte slăbite în adolescență și pubertate, pentru că eliberează și hormoni sexuali, necesari maturizării și nu mai sunt în stare să mențină și funcțiile anti-inflamatorii sau perfuzia sângelui în periferie. Stresul școlii și al examenelor este un ”bonus” pentru adolescenți).
  ** Probleme ale gurii – ulcerații și afte frecvente, probleme ale gingiei (sângerări, abcese, slăbiciune), distrucția smalțului dentar (prin acidoza salivei) și apariția cariilor dentare,
** Mărirea ganglionilor limfatici la nivelul gâtului, a amigdalelor și polipilor și eliminări de secreții periodice la nivelul lor (”inflamații” și infecții frecvente)
** Durerile de cap pulsatile sunt semne clare ale slăbiciunii suprarenalelor – multe migrene trecând dacă se consumă  apă (3-4-5 pahare de apă, băute gură cu gură) întrucât ajută la funcționarea complexului rinichi/suprarenale.
** Probleme la nivelul gâtului – de la ”roșu în gât” cu sau fără răgușeală, la uscăciunea gâtului și dresul constant al vocii, până la diferite tuse uscate, spastice și persistente, la copiii și adulți – toate sunt semne ale slăbiciunii suprarenalelor.
** Legătura suprarenalelor cu tiroida/paratiroidele este vitală și foarte importantă, de aceea afectarea suprarenalelor determină apariția multor dezechilibre la nivelul tiroidei – și explică abundența cazurilor de ”tiroidite auto-imune” și  a altor probleme (ușor de echilibrat, când le înțelegi cauza).
** Astmul bronșic cu wheezing este un simptom clar al slăbiciunii suprarenalelor și lipsei cortisolului propriu al corpului. 
La fel este și orice episod de sufocare sau dificultate de respirație (persoane care nu pot să tragă aer, nu le ajunge aerul, care simt o apăsare pe piept sau o strângere în piept, între plămâni). Toate simptomele se agravează în spații închise, cu multă lume, sau la căldură (în magazine, în autobuze etc) și la eforturi fizice sau intelectuale (după exerciții de fitness la sală). 
Mișcarea fizică este bună, dar la o persoană cu suprarenalele epuizate accentuează tulburările – de aceea mulți se simt bine imediat după mișcare (au mai stimulat un pic suprareanelele să producă adrenalină), dar foarte rău în zilele după (datorită acidozei limfatice suplimentare create, pe care corpul nu o poate îndepărta la timp).
** Dureri tip înțepături la nivelul sternului, sau inimii, sau toracelui, sau sânilor (la femei), probleme ale sânilor (noduli, chisturi, dureri) la femei, uneori legate de ciclul menstrual – sunt alte semne indirecte ale slăbiciunii suprarenalelor. Orice fel de durere intensă, ca o înțepătură sau arsură în corp – este un semn de acidoză limfatică a acelei zone și ne indică deficiența funcției suprareanalelor.
** Probleme digestive – cu dureri abdominale, distensie și gaze, bolboroseli și dificultăți de eliminare a scaunului (constipație cel mai adesea, dar și alternanță diaree constipație) sunt produse, indirect, de slăbiciunea suprarenalelor și stagnarea limfatică din pereții intestinali. Plus o dietă necorespunzătoare pentru ființa umană.
** Probleme genitale multiple – tip neregularitatea ciclului menstrual la femeie (regularitatea ciclului depinde de funcția suprareanelelor), până la oprirea acestuia completă, indiferent de vârstă, până la tulburări de fertilitate la bărbat și femeie – sunt evident probleme ale slăbiciunii suprarenalelor. 
Multe cupluri care nu pot procrea se confruntă la ambii parteneri cu suprarenale foarte slăbite. Este suficientă susținerea funcției lor – și concepția apare! Dar femeia cu suprarenaele slăbite are dificultăți în menținerea sarcinii (multe dintre pierderile de sarcină sau sarcinile oprite în evoluție se datorează slăbiciunii suprarenalelor femeii – de aceea medicii prescriu Utrogrestan, Gravibinon și alți hormoni progesteronici – pentru că suprarenalele femeii NU MAI PRODUC propriul progesteron, menit a ajuta corpul să păstreze și să dezvolte sarcina). Și apoi, după naștere – multe femei se confruntă cu probleme tip depresie post-natală – indusă tot de proasta funcție de suprarenalelor și tiroidei/paratiroidelor – iar tratamentul este de multe ori eronat – un tratament cu sedative și tranchilizante, care nu se adresează cauzei problemei.
** Proasta funcție a suprareanelor afectează aparatul urinar, rinichii mai ales, care nu mai filtrează, nu mai elimină reziduurile acide, întregul sistem limfatic deasupra rinichilor se încarcă cu reziduuri acide, spatele devine înțepenit, dureros și rigid (mai ales seara, după o zi grea), apar probleme la nivelul coloanei vertebrale (în timp, ducând la hernieri și alte degenerări), apar probleme la nivelul articulațiilor (primele articulații care suferă când rinichii nu mai filtrează bine sunt genunchii – după starea acestora puteți evalua starea funcționării rinichilor dv) și în timp, datorită acidozei, apar probleme la nivelul filetelor nervoase (nervii sunt iritați de acidoza din țesuturi) cu amorțeli, furnicături, parestezii și uneori chiar paralizii. Scleroza multiplă și toate celelalte afectări neurologice grave sunt rezultatul unei prelungite stagnări de reziduuri acide la nivelul vaselor limfatice ale corpului – pornind inițial de la aceeași slăbiciune a suprarenalelor.
** Multe alte probleme de sănătate pot fi legate de slăbiciunea suprareanelelor (de la problemele de circulație periferică, de toate felurile, mâini și picioare reci, și până la vase sparte, și picioare umflate, picioare grele etc etc - la cârcei, tetanii, spasme și dureri intense musculare și până la diferite ”boli ciudate” diagnosticate de medici cu etichete și nume stranii). 
 După cum ați observat deja – majoritatea suferințelor omenești pornesc din același ”izvor” – slăbiciunea suprarenalelor (a sistemului endocrin al corpului) – proasta filtrare a rinichilor – și stagnarea reziduurilor acide în sistemul limfatic, cu acidoză limatică generalizată. 
  
Semne ”indirecte” pe analize de laborator ale suferinței suprarenalelor și suferinței rinichilor:
* creșterea colesterolului peste 200
* glicemia scăzută (ințial, 60-70) apoi cu tedință de creștere (în jur de 90-100 este deja semn clar de slăbiciune a suprarenalelor)
* creatinina crescută peste 0.6 este un semn că rinichiul suferă (la o valoare de 1 – deja suferința este importantă)
* acidul uric peste 3.5 este semn important de acidoză limfatică
* pH-ul urinii sub 6 – este semn de urină acidă și suferință tip acidoză
* sideremia crescută/foarte scăzută – este un semn de mare slăbiciune a suprarenalelor; la fel și calciul din sânge foarte crescut/scăzut – este un semn de slăbiciune a suprarenalelor
* cortisolul sanguin – este o analiză care poate indica suprasolicitarea suprarenalelor (în multe cazuri de epuizare este foarte crescut – în încercarea corpului de compensare și supraviețuire) – dar poate fi și foarte scăzut.
Dacă analizele de mai sus sunt ”bune” (în limitele laboratoarelor) dar valorile sunt apropiate de cele maxime – există o indicație clară către slăbiciunea suprarenalelor
  
Semne fizice evidente de slăbiciune a suprarenalelor:
* pleoapele superioare umflate, mai ales dimineața la trezire, mai ales în unghiul intern al ochilor, cu senzație de ochi grei și uscați
* cearcăne marcate, uneori albăstrui/vineții (înainte de a se îmbolnăvi, copii au cearcăne 1-2 zile, indicând stagnarea acizilor și proasta funcție de eliminare a rinichilor/suprarenalelor)
* față buhăită, umflată, dimineață la trezire, nas înfundat cu secreții, multe secreții oculare, chiar lipicioase (urdori) dimineața, mucus din spatele gâtului/nasului, vâscos și greu de eliminat, urechi înfundate, cu multă ceară/cerumen
* depozit gros, albicios-gălbui-maroniu al limbii, dimineața la trezire, cu miros neplăcut al gurii și al gingiilor
* dureri lombare (”dureri de șale”) surde, ca înțepeneala, dimineața dar și în cursul zilei (uneori dureri intense, înțepătoare, înjunghietoare) la eforturi,
* dureri de spate, spate înțepenit, ceafă înțepenită, amețeli, dureri de cap, mai ales la nivelul regiunii occipitale,
* țiuituri în urechi, cu sau fără amețeli,
* nevoia marcată de dulce (suprarenalele cer dulce, pentru că nu mai pot regla glicemia), mai ales dulce concentrat (ciocolată, înghețată, prăjituri, făinos, patiserie).
* nevoia marcată de stimulenți (”nu pot fără”: cafea, țigară, ceai, energizant etc etc)
* nevoia de carne („nu pot fără carne”) (aduce în corp neutrotransmițători de la animalele sacrificate), pește, condimente (ardei iute, piper, sare)
* foame ”dureroasă” – dacă nu mănâncă, apar usturimi, dureri, arsuri – de fapt, o acidoză gastrică marcată
 RECUNOAȘTEȚI în fiecare dintre dv gradul afectării suprarenaleor.
Nu se mai pune problema DACĂ vă sunt afectate suprarenalele – ci CÂT de afectate sunt și cât de mult aveți de muncit pentru a le reface. 
 Pentru că organismul minunat pe care îl avem are mecanisme de refacere și regenerare pentru orice. În orice moment al vieții. 
 Echilibrarea suprarenalelor este SIMPLĂ – atât de simplă încât majoritatea oamenilor aproape că nu poate crede asta. 
 DIETA SIMPLĂ și ODIHNA reprezintă ”medicamentele” pentru suprarenale. 
 Somnul, relaxarea, odihna, refacerea, statul întins în stare relaxată interioară, cu respirația liniștită, nu precipitată – este principalul instrument de refacere al suprarenalelor.
Dieta simplă, de detoxifiere, ajutată de suplimentele naturale pentru susținerea suprarenalelor – despre care vorbesc în toate cărțile și articolele mele – este al doilea instrument. 
 Suprarenalele se echilibrează SIMPLIFICÂND viața complicată pe care o ducem.

Primul pas – RECUNOAȘTEȚI și CONȘTIENTIZAȚI problema. Îndepărtați frica necunoscutului și a bâjbâielii și înțelegeți cu ce vă confruntați.
Al doilea pas – începeți să luați măsuri treptate, pas cu pas, încetul cu încetul, de reechilibrare, re-așezare a vieții, a dietei, a relațiilor, a tuturor aspectelor existenței și înaintați încet spre vindecare. 
 Este posibil!
Și este foarte simplu. 

SURSA:  http://www.centrulnatura.ro

Sa consumam argila !

 De ce ?

Noi ca specie ne mișcăm zilnic prin 4 elemente. Le absorbim și le eliminăm. Este atât de simplu. E vorba  de "pământul" pe care îl punem în corpul nostru, de "apa" pe care o bem,  de aerul pe care îl respirăm și de focul de care avem nevoie ca să metabolizam aceste elemente. Pământ, apa, aer și foc. 

  De ce oare ne blocăm în gândirea noastră și începem să credem că doar mâncarea este singură care contează? Disecam aceste alimente în numeroase categorii. O comparăm: carbohidrații raportați la proteine și grasimi, aminoacizii cu acizii grași, și așa mai departe.  Îmi doresc să simplificăm lucrurile măcar de data aceasta. 

  

Îmi place să aseamăn corpul nostru cu un acvariu. În marea parte apa și peștii. Acum, dacă avem un acvariu cu siguranță avem nevoie de cele 4 elemente. Avem apa. Apoi avem bulele acelea mici care sunt pompate printr-un tub adica aerul,  lumina sau becurile. Acestea imită soarele. Mai avem mâncarea de pești...aceasta este pământul ( Noi nu mâncăm direct pământ, dar acele substanțe și minerale anorganice devin organice și asimilate de corpul uman după ce plantă, prin procesul fotosintezei

în care din nou sunt implicate cele 4 elemente, transformă mineralele  de fapt pământul,  în ceva ce poate fi folosit că hrană de corpurile noastre. Cât de importantă este pentru acvariu mâncarea de pești? 

   Este importantă dar ce s-ar întâmpla dacă nu am avea lumina, aer și o apa de calitate? Sper că ați realizat că atunci când vorbim de nutriție ne referim nu doar de mâncare ci sunt și  alte elemente la fel de importante. 

  

Sistemul digestiv îndeplinește două roluri. 

 1. Un organ de asimilare și digestie prin stomac, intestine,floră bacteriană și celulele specializate (enterocite) pe care le regularizează 

 2. Un organ de eliminare 

  

"Bacilus Subtilus" este parte integrantă a florei noastre bacteriene "bune", cu o condiție: Să mâncăm pământ!. Acest bacil este doar tranzitar prin intestinele noastre, nu le colonizează. Natura nu face nimic în plus. Pentru că în decursul mileniilor oamenii foloseau argilă ( vrând-nevrând) aproape zilnic. Surse de apă (lacuri , bălți) alimente mai puțin spălate. Așadar sănătatea lor depindea și de acest bacil.  

  Ce face el?   Se leagă de toxine și metale grele ieșind din corp împreună cu acestea. Ajută la menținerea florei patogene în limitele normale. Nefiind inactivat de acidul clorhidric din stomac este un adjuvant în ulcere, curată colonul de materiile putrescide și toxinele de putrefacție deci un ajutor de nădejde petru o altă bacterie "streptococus fecalis" care face același lucru. Asigură un ph "normal" pe unde trece. 

  

 Ceva intră, altceva iese. Aș vrea să vorbesc astăzi despre un lucru care nu este evaluat la adevărata lui valoare.  Și această se întâmplă că urmare a celor mai mari dezastre ce au lovit omenirea. Unul dintre ele s-a întâmplat în Japonia la fucosima. Acest eveniment ne reamintește că în "acvariul" nostru ajung izotopi radioactivi. Cine este expus acestor izotopi în momentul acesta? Eu sunt! Și la fel sunteți și dvs. Noi trăim într-o lume radioactivă în momentul prezent. Trăim într-o lume contaminată radioactiv! Fie că ne place sau nu, fie că realizăm sau nu acest lucru. 

  

  Această este realitate, nu trebuie să ne infrice, ci trebuie să știm cum putem deveni maeștri ai adaptării. Ce trebuie să facem ? Noi trăim în lumea lui "Mad Max" personajul interpretat de Mel Gibson și de care ne aducem aminte cu toții de când eram copii.  Există cesiu radioactiv în aer acum, există stronțiu radioactiv. Personal eu sunt foarte entuziasmat de ce am descoperit dar și de ce am experimentat. Țineți-vă bine, Argilă și Zeolitul. Câți dintre dvs. ați auzit de ele?  Câți dintre voi ați mânca așa ceva? Știați că toate maniferele ierbivore de pe plantea manaca pământ? Știați că înaintașii și strămoșii noștri, înainte că oamenii să locuiască în civilizație...foloseau argilă în alimentație ? Știați că dacă nu folosim această argilă nu beneficiem de o dietă naturală. 

  

 Parte din dietă naturală este argilă. De ce? Pentru că plantele cu care ne hrănim zilnic conțin toxine. Iar când consumăm și argilă, detoxifiem și eliminăm acele toxine. Argilă este o substanță nemaipomenită , este electrică. Toate toxinele care se găsesc în corpul nostru sunt încărcate electric pozitiv. Argilă este încărcată electric negativ. Ghiciți ce se întâmplă când amestecați otravă cu argilă. Acestea se lipesc asemenea magneților. Și le eliminăm la toaletă legate în felul acesta. Argila care este eliminată prin fecale, din acel lung tub digestiv nu este la fel cum am ingerat-o. Este încărcată cu metale grele și toxine. Noi nu putem absorbi argilă în sângele nostru. Întrucât sunt minerale anorganice însă sunt puternic încărcate negativ și ele au capacitatea de a atrage toxinele. Toxine care sunt purtate de fluxul sanguin și duse la intestin unde sunt legate sau încărcate de acea argilă. 

  

 Accidentul de la Cernobâl persistă și acuma prin efectele sale. Radioactivitatea a ajuns în ape , în râuri în sol, după aceea în plante și s-a depozitat ghiciți unde? În noi sau mai bine zis în țesutul adipos pe care corpul nostru s-a chinuit să îl construiască pentru a depozita toxinele periculoase cât mai departe de organele vitale. Dacă zilnic consumați puțină argilă, toate acele substanțe radiactiv se vor elimină. Dacă nu avem în tubul nostru digestiv nimic care să atragă și să încarce aceste toxine, ele devin parte din oasele noastre , parte din grăsimea noastră, devine parte din mușchii noștri. Sunt sigur că ați auzit la știri. Nu va faceți probleme despre Fukoshima pt că radiația nu este chiar atât de dăunătoare. Eu cred că au vrut să spună altceva. Adică nu radiația din Japonia va ajunge aici la noi. Dar particule microscopice vor urcă în atmosferă, sau în apa și când o particula din  această intră în corpul nostru, nu are o putere prea mare radioactivă la măsuratorile externe. Dar ea  se stochează în jurul unor celule, și începe să  emită acea radoactivitate zeci de ani. Ghiciți și dvs la ce duce această în timp? Cancer, boli degenerative, scleroză multiplă 

  

 Dacă noi consumăm argilă, extragem acele particule radioactive de unde sunt stocate,  sângele și limfă le  mută în tractul digestiv și le vom legă de moleculele puternic încărcate electronegativ din acea argilă. 

  

Știu că este ciudat că vă recomand să mâncați pământ. Medicina modernă chiar dă un nume de boală acestui obicei "Paiga" și o vede că o boală. Însă eu cred că dorința de a mânca pământ apare din cauza puternicelor demineralizari suferite de corpul nostru și intoxicări cu diferite substanțe. Insinctul corpului e normal și natural în aceste cazuri. 

  Mai ales femeile însărcinate au acesta dorință naturală de a mânca argilă. Însă în cultura noastră acest fapt este un tabu. Motivul principal pentru care au această dorință este pentru că organismul își dorește să detoxifice cât de tare posibil să pregătească mediul pentru fetus. Organismul mamei, dacă până atunci mai tolera cumva substanțele periculoase, acum realizează că prin fluxul sanguin ele ar putea ajunge la fetus și ar putea provocă probleme degenerative înainte de nașterea propriuzisa chiar. În zilele noastre mulți copii sunt bolnavi încă înainte de a se naște pt că problemă poate pornii de la lipsă detoxifierilor prealabile procreeri. 

  

 În Amazon cercetătorii observă anumite specii de papagali care au un obicei zilnic în a mânca argilă. Înainte de a se hrănii dimineatza ei folosesc argilă. Pentru că altfel toxinele din alimente le-ar produce boli degenerative. Dacă nu consumați argilă, nu doar că nu va alimentați natural dar va expuneți unui risc  mare cauzat izotopilor radioactivi, metale grele și multor altor toxine care intră într-un fel sau altul în organismul nostru zilnic. Ceea ce e liniștitor după ce mâncați argilă sau zeolit este că nu mai trebuie să va îngrijorați de noxele gazelor de eșapament care le inhalăm când stăm în trafic, de metalele grele și radioactivitatea din jurul nostru. Este atât de simplu și atât de ieftin. Avem în România argilă de calitate de consistență untului care se poate dizolvă și consumă imediat. Sau putem să cumpărăm una mai scumpă plină de nisip adusă din tibet, dacă credeți că aceea este mai bună.  Aceea argilă trebuie să o lăsați la decantat de seară până dimineatza. Eu personal folosesc argilă albastră de  Raciu, sau cea verde . Unii au lămâile pentru vitamina C, noi avem cătină și măceșele, fructele exotice sunt doar scumpe și "plimbate". 

  

 Va recomand să căutați mai multe informații despre argilă și zeolit și să o folosiți alături de alți antioxidanți, de împământare și ca o alimentație sănătoasă pentru ca sinergia lor să va propulseze mult mai repede la starea de excelentă în sănătate.  

  

 Cunoștințele și informațiile crezute, dar nu numai atât ci și aplicarea lor, duc la o viață din abundență. 

  

 Surse: http://www.danielvitalis.com/tag/clay/ 

 http://www.luciantoma.com/2013/10/de-ce-sa-consumam-argila.html 

__.

.